editeaza

• 1
• 2
• 3

• “Despre iubire la om“ – Teatrul “Sică Alexandrescu“ din Brașov de Ileana Lucaciu sursa: Blog Ileana Lucaciu
  6 NOIEMBRIE – FNT (Ediția XXI )
  Aparținând secțiunii “SPECTACOLE TEMATICE – selecția centrală”, spectacolul “Despre iubire la om” ar putea fi considerat ca o radiografie satirică a unui posibil triunghiului conjugal. Scenariul conceput de Niculae Urs, exersat pe scrierile lui Cehov după “Măscăriciul”, un spectacol remarcabil de la Teatrul “Bulandra”, are la bază povestirea scriitorului rus, “Marfă vie”, împănată cu inserturi din alte texte ale autorului, și din păcate, și cu alte replici din limbajul … “cool”. “Marfa vie” este o femeie, Liza Ivanovna (Iulia Popescu), apropiată prin visuri și comportament de doamna Bobvary a lui Flobert. Plictisită de viață, indecisă, superficială, Liza trece de la soț, Ivan Petrovici (Marius Cordoș) , la amant, doctorul Grigori (Demis Muraru), apoi din nou la soț, dar având alături amantul.
  Scenografia lui Cosmin Ardeleanu servește admirabil intențiile sugerate de Cehov.
  Citeste tot pe Blog Ileana Lucaciu
• „Despre iubire la om” în pădurea de mesteceni de Dana Ionescu sursa: Yorick
  Chiar la jumătatea veacului al XIX-lea, când se întâmplau o mulţime de lucruri hotărâtoare pentru omenire, Flaubert publica „Madame Bovary”, un roman vital, o ficţiune care i-a revoltat sau, de fapt, i-a înspăimântat pe contemporani, pentru că, fără să-şi dea seama, au recunoscut în ea o realitate. Chelul îşi punea mâna în cap, cum s-ar spune, iar romancierul se alegea cu proces pentru atac la bunele moravuri.
  Fără să fi fost „inventat” de Flaubert, bovarismul începea să fie văzut şi pus sub lupe de diverse feluri graţie doamnei Bovary. Bovarismul, acelaşi cel puţin în Europa de secol XIX-lea, era la el acasă în fiinţa umană şi nu numai în femeie, „ceară moale din care bărbatul a făcut întotdeauna ce-a vrut”, cum spunea Anton Pavlovici Cehov, doctorul care se apuca de scris literatură la ceva ani după apariţia romanului prozatorului francez. „Madame Bovary sunt eu” n-a spus numai Flaubert, ci va fi spus-o şi rusul genial
  Citeste tot pe Yorick
• Pădurea, un personaj de Doru Mareș sursa: Observator Cultural
  Deşi aparţinînd unor specii diferite (cît de diferite mai pot fi ele, din moment ce, pentru a parafraza titlul unui celebru volum de poezie, în fond toate sînt comedii), două foarte viguroase spectacole ale Teatrului „Sică Alexandrescu“ din Braşov – Puterea obişnuinţei, după Thomas Bernhard, în regia lui Claudiu Goga, şi Despre iubire la om, după Cehov, în regia lui Alexandru Dabija – au ceva în comun: pădurea. Pădurea desfrunzită. Modul în care aceasta este utilizată scenografic face pur şi simplu diferenţa conceptuală a celor două exerciţii scenice. Pădurii lui Goga (regizorul îşi semnează singur decorul, costumele, excelent gîndite şi ele, aparţinînd Liei Dogaru) îi este esenţială multitudinea de ramuri subţiri, de filamente aproape imposibil de urmărit, un ocean de dendrite prin care viermuieşte multitudinea de complexe şi de obsesii freudiene. Pădurea lui Dabija (semnată de Cosmin Ardeleanu) este una de mesteceni (nici o
  Citeste tot pe Observator Cultural
• Triunghi conjugal sau Cehov-Dabija-actorii de Maria Sarbu sursa: Jurnalul National
  Alexandru Dabija a abordat din nou opera lui Cehov. Este o „recidivă” de care acest regizor nu mai poate scăpa. A ales să pună în scenă, la Teatrul „Sică Alexandrescu” din Braşov, un text din 1882, „Marfă vie” – una dintre primele povestiri scrise de Cehov pe când era încă student la Medicină. Adaptarea aparţine lui Nicolae Urs, dar autorul regiei a operat la această adaptare, precum ne mărturiseşte, „nişte schimbări”, reţinând „lucrurile puţin mai agresive şi care rezonează mai mult în spaţiul contemporan”.
  Dacă un creator ştie să-l citească pe marele Cehov atunci când îl montează şi dacă ţine mult şi la actorii pe care îi distribuie, are câştigat pu­blicul. Aşa e şi cu acest spectacol pe care Ale­xandru Dabija l-a intitulat „Des­pre iubire la om”. Când vorbeşti despre iubire la Cehov, nu poţi să nu spui „Cherchez la femme” – deci, este o femeie la mijloc, iar laitmotivul întregii creaţii ce te ţine
  Citeste tot pe Jurnalul National
• „Despre iubire la om“ de Simona Chiţan sursa: Adevărul literar și artistic
  Spectacolul lui Alexandru Dabija, după piesa lui Cehov „Marfă vie“, de la Teatrul „Sică Alexandrescu“ din Braşov, aduce în prim-plan caruselul triunghiului conjugal. Montarea, care include şi alte citate cehoviene remarcabil adaptate de Nicolae Urs, îi are în distribuţie pe actorii Iulia Popescu, Marius Cordoş şi Demis Muraru.
  Un alt text de început al lui Cehov, „Marfă vie", a fost publicat în 1882, cu cinci ani înainte de „Ivanov", când însuşi autorul trăia poticneli sentimentale. Nicolae Urs, specialist în Cehov (care a jucat în „Măscăriciul" cu Mălăele sau a realizat neuitatul „Momaia" de la Nottara) a completat textul din „Marfă vie" cu multe alte citate din opera dramaturgului, din „Pescăruşul" sau „Un duel". Adaptarea „Despre iubire la om", un mix de texte şi de monologuri din opera lui Cehov, a fost jucată în premieră absolută la Braşov la sfârşitul săptămânii trecute.
  Montarea lui Alexandru Dabija,
  Citeste tot pe Adevărul literar și artistic