Un domn, pe nume Martin Heckmanns, fără doar şi poate dintre cei mai onorabili, de vreme ce a făcut studii extreme de serioase de filosofie şi a elaborat o teză despre romantismul timpuriu, a abandonat sferele înalte ale meditaţiei şi s-a apucat de scris piese. Comedii.
Demontând eficient prejudecata că nemţii ar fi fiinţe scrobite, cu calităţi o mie, însă complet defective de umor.
Un alt domn, la rându-i cum nu se poate mai respectabil, pe nume Vlad Massaci, de profesie regizor, trăitor în România, bun cunoscător de limbi străine, a tradus una dintre piesele d-lui Heckmanns, şi a propus-o Teatrului de Comedie. Care a avut fericita inspiraţie de a-i accepta propunerea şi de a înscrie piesa cu pricina în repertoriu. Cam acestea ar fi originile spectacolului Drumeţia sau despre sexualitate azi ce se joacă cu un consistent succes de public. Succes care nu face decât să confirme longevitatea aşa-numitei „piese bine făcute“. Un gen de scriere
Citeste tot pe
Adevărul
