editeaza

• 1
• 2
• 3

• Comediile uluitoare, comediile tulburãtoare de Claudiu Groza sursa: Revista Tribuna
  Comedii spumoase cu priză la public sau piese minimaliste, ingenios înscenate regizoral, au „consumat” timp de o săptămână spectatorii braşoveni în sălile Teatrului „Sică Alexandrescu”, la cea de-a 22-a ediţie a Festivalului de Dramaturgie Contemporană. Conform „pattern”-ului din ultimii ani, organizatorii au adus la Braşov montări cu texte contemporane sau extrem-contemporane, străine ori româneşti, de la comedii pure la parodii inspirate de „moda” de pe Broadway sau la texte mai sofisticate, puse însă în scenă cu un „schepsis” anume. Calibrul actorilor ori renumele regizorilor a fost un accent în plus care a atras la teatru mii de spectatori, nu doar din Braşov.
  ...................................................................................................................................................
  Piesa ,,Dumnezeul de a doua zi,, de Mimi Brănescu (regia Claudiu Goga, Teatrul Act, Bucureşti) a coagulat în mod fericit un text foarte bun cu o regie minimalist-inspirată şi doi actori de top. Piesa este evocarea – tulburătoare şi emoţionantă – a unei poveşti de dragoste, cu farmecul şi doza sa de relief,
  cu elementele ridicole, amuzante, cinice sau oarecare ce o înconjoară şi cu un final dureros, tăinuit. El
  (Vlad Zamfirescu, din nou într-un rol splendid asumat) e părăsit de iubita pe care o întâlnise providenţial
  şi neconvenţional. Îşi aminteşte de relaţia lor, de miza acesteia, de micile mizerii provocate de bizarii
  părinţi ai amândurora, cu o naturaleţe a poveştii care e naturaleţea mereu neobişnuită a vieţii însăşi. Într-un discurs paralel, Ea (Mirela Oprişor, într-o partitură sensibilă şi convingătoare), îl secondează, împletind cele două fire ale naraţiunii, din care aflăm, la final, că l-a părăsit pe el pentru că era bolnavă de cancer. Superba şi teribila istorie imaginată de Mimi Brănescu şi-a găsit o redare scenică pe măsură – adică superbă şi teribilă, emoţionantă până la lacrimi – în spectacolul pe care Claudiu Goga l-a creat cu o inspirată economie de mijloace – un colţ de gospo - dărie cu instrumente domestice, în cazul lui, o „Cale Lactee” în cazul ei (scenografia Ştefan Caragiu) –, lăsând ca accentul profund să fie pus de cei doi actori, care au şi făcut-o admirabil. Dumnezeul de a doua zi e un spectacol pe care l-aş vedea încă o dată, pe care îl recomand oricui, dar cu precauţia că te răvăşeşte emoţional. În asta rezidă de altfel şi caracterul său cathartic, adânc şi tulburător.
  ...................................................................................................................................................
• Când Dumnezeu nu vine nici a doua zi de Monica Andronescu sursa: Yorick
  Despre spectacolul lui Claudiu Goga de la Teatrul Act, „Dumnezeul de a doua zi”, aş începe prin a spune cum nu e. Nu e ceea ce se doreşte mai nou în teatru a fi genial cu orice preţ. E, în schimb, o montare simplă a unui text excelent al lui Mimi Brănescu, inclus într-un program de dramaturgie românească pe care îl desfăşoară Teatrul Act. Şi luaţi cuvântul „simplu” în absolut toate conotaţiile lui pozitive.
  E o poveste contemporană, fără discuţie, cu o scenografie simplă şi ea (Ştefan Caragiu), un interior de apartament românesc de început de secol 21. Cu o masă micuţă acoperită cu o muşama şi un dulăpior de bucătărie pe care stau un reşou, un ibric şi câteva farfurii. În spate, maiestuos, ca-n vechile castele, sunt atârnate patru tablouri şi în trei dintre ele fotografii de oameni surprinşi cu spatele. Pe masă, câţiva cartofi, o sticlă plină pe jumătate cu coniac şi cam atât. La masă un băiat curăţă cartofi şi
  Citeste tot pe Yorick
• Copii rezonabili, parinți iresponsabili de Robert Bălan sursa: România Liberă
  Pana acum stiati ca doar copiIi le fac probleme parintilor si ca suferintele provocate de copii fac parte din "viata de parinte". Ei bine, in povestea lui Mimi Branescu, montata la Teatrul Act, situatia e exact pe dos.
  In lipsa unei dramaturgii romanesti contemporane, tot mai multi oameni apropiati scenei au inceput sa scrie texte pentru teatru. Majoritatea acestora sunt regizori. Sunt insa si cativa actori, care s-au "reprofilat". Lia Bugnar si Mimi Branescu sunt doi actori, care, in ultimii ani, au inceput sa fie foarte cunoscuti si ca dramaturgi.
  Pe Mimi Branescu il stiti din "Boogie", "Moartea domnului Lazarescu", "Un cartus de Kent si un pachet de cafea", "Hartia va fi albastra", "Lombarzilor 8" si multe alte filme. La teatru, acum il puteti vedea doar la TNB in "Idolul si Ion Anapoda". A debutat ca dramaturg cu "Gunoierul". Este dintre scenaristii de la "Fetele Marinarului". In 2009, dramaturgul Mimi Branescu impreuna cu Teatrul Act sunt beneficiarii "Raiffeisen art proiect",
  Citeste tot pe România Liberă
• "Dumnezeu de a doua zi", în premieră la ACT de Maria Sârbu sursa: Jurnalul Național
  Spectacolul "Dumnezeu de a doua zi", regizat de Claudiu Goga, face parte dintr-un proiect al Teatrului ACT, care constă în punerea în scenă a trei piese scrise de Mimi Brănescu, actor cunoscut şi ca autor dramatic şi scenarist. Prima montare a fost cea cu piesa "Flori, filme, fete sau băieţi", adusă la rampă la începutul lunii aprilie, în regia lui Vlad Massaci. A urmat "Dumnezeu de a doua zi", iar acum se repetă la "Acasă la tata", regia Alexandru Dabija.
  Textele lui Mimi Brănescu sunt inspirate, după cum mărturiseşte chiar el, "din realitatea imediată" şi "povestite sincer, cu onestitate". Într-adevăr, sincer, cu probitate şi foarte convingător a sunat cuprinsul scrierii "Dumnezeu de a doua zi", în montarea semnată de Claudiu Goga. Cei doi protagonişti - Vlad Zamfirescu şi Mirela Oprişor - dau naştere personajelor El şi Ea, care nu se întâlnesc pe parcursul acţiunii, dar se găsesc în scenă pe două culoare, două linii paralele.
  Citeste tot pe Jurnalul Național
• Copii rezonabili, părinţi iresponsabili de Robert Bălan sursa: Timpul liber
  Până acum ştiaţi că doar copiIi le fac probleme părinţilor şi ca suferinţele provocate de copii fac parte din "viaţa de părinte". Ei bine, în povestea lui Mimi Brănescu, montată la Teatrul Act, situaţia e exact pe dos.
  În lipsa unei dramaturgii româneşti contemporane, tot mai mulţi oameni apropiaţi scenei au început să scrie texte pentru teatru. Majoritatea acestora sunt regizori. Sunt însă şi câţiva actori, care s-au "reprofilat". Lia Bugnar şi Mimi Brănescu sunt doi actori, care, în ultimii ani, au început să fie foarte cunoscuţi şi ca dramaturgi.
  Pe Mimi Brănescu îl ştiţi din "Boogie", "Moartea domnului Lăzărescu", "Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea", "Hârtia va fi albastră", "Lombarzilor 8" şi multe alte filme. La teatru, acum îl puteţi vedea doar la TNB în "Idolul şi Ion Anapoda". A debutat ca dramaturg cu "Gunoierul". Este dintre scenariştii de la "Fetele Marinarului". În 2009, dramaturgul Mimi Brănescu împreună cu
  Citeste tot pe Timpul liber
• O lume minunată în care veţi găsi numai copii de Răzvan Niță sursa: Port.ro
  În textul lui Mimi Brănescu e ca în viaţă - adică totul începe într-o bună zi. Şi dragostea cu tot inexplicabilul ei cortegiu de întâmplări absurde şi despărţirile cu amara deznădejde în faţa argumentelor insuficiente. Şi moartea.. Da, până şi moartea - regina neantului, a sfârşitului, a deşertăciunii - se întâmplă tot într-o bună zi.
  Povestea de bază este cea a întâlnirii, supravieţuirii împreună şi despărţirii dintre un bărbat şi o femeie, ambii ajunşi la maturitate şi marcaţi de absenţe şi frustrări. Doi copii abandonaţi în viaţă, ca pe pragul unei case supra-aglomerate. Şi pentru că Dumnezeu - cel care face şi desface scenarii - are un spirit ludic i-a adus împreună într-una din cele mai proaste zile ale vieţii lor. Şi le-a îngăduit mai multe de "a doua zi" dar şi iluzia eternităţii.
  Istoria are de toate: dramatism, cinism, accente comice, sensibilitate, la acestea adăugându-se faptul că este atinsă de geniul
  Citeste tot pe Port.ro
• Părinţi şi copii - Dumnezeul de a doua zi de Oana Stoica sursa: Agenda LiterNet
  Sunt texte / spectacole / picturi de care te îndrăgosteşti la prima vedere, care te surprind sau te cuceresc prin excelenţă. Sunt altele care abia la a doua, a treia întîlnire îşi arată farmecul sau sensul. La piesa lui Mimi Brănescu Dumnezeul de a doua zi, prima senzaţie a fost de antipatie. În montarea lui Marcel Ţop la Teatrul de Comedie, textul cu tot cu spectacol s-a dovedit a fi un talmeş-balmeş cu scriitură realistă, expresionistă şi aberantă-onirică, cu multiple gaguri ridicole de tip divertisment tv, într-o scenografie haotică şi incomodă atît pentru actori, cît şi pentru spectatori. Nici interpretarea penibilă a lui Claudiu Bleonţ, actor talentat, decăzut într-un cabotinism insuportabil de enervant şi previzibil, nu a ajutat. Reluat la Teatrul Act, în regia lui Claudiu Goga, într-un program de dramaturgie contemporană românească dedicat lui Mimi Brănescu, textului i s-a oferit practic, o a doua şansă.
  Primul lucru care uimeşte în
  Citeste tot pe Agenda LiterNet
• Toanele unui Dumnezeu de mâine de Dan Boicea sursa: Adevărul
  „Dumnezeul de a doua zi“, spectacolul regizat de Claudiu Goga care a deschis stagiunea la Teatrul Act din Bucureşti, trăieşte prin textul său. Mimi Brănescu ştie să scrie piese. Acum, el şi-a domolit umorul pe care l-ar putea genera în gaguri nesfârşite, în schimbul unor pasaje ancorate într-o realitate preponderent cenuşie.
  Piesa scrisă dintr-o vizibilă forţă a modestiei ascunde multă dramă în coaja comediei. Mimi Brănescu nu se împăunează niciodată cu ceea ce aşterne pe hârtie, nu pozează în trend-setter sau în revoluţionar al dramaturgiei, deşi tot ce a ieşit până acum din peniţa lui a fost remarcabil (şi mai urmează o piesă a lui, la Teatrul Act). „Dumnezeul de a doua zi“ este mai puţin comică decât „Flori, fete, filme sau băieţi“, de Mimi Brănescu, piesă jucată tot la Teatrul Act. Cu toate astea, are mai mult umor decât multe comedii pur-sânge.
  Construit ca o succesiune de monoloage, spectacolul are mai multe
  Citeste tot pe Adevărul