editeaza

• 1
• 2

• O tragedie contemporană de Dana Țabrea sursa: Ziarul de Iași
  Prin spectacolul Exploziv, Elise Wilk şi Andrei Măjeri îşi propun o actualizare a Bacantelor de Euripide - o provocare pentru dramaturg, o preocupare mai veche a regizorului care a adaptat această tragedie antică în studenţie.
  Deşi doar unele dintre personaje sunt reasumate în termeni contemporani (Penteu, regele Tebei, devenit şeful clasei şi Agave, fiica lui Cadmos, întemeietorul Tebei, acum psiholoaga şcolii, şi Dionysos, aici Denis, un elev inteligent, dar indisciplinat), putem să completăm puzzle-ul dramaturgico-regizoral: Directorul ar fi Corifeul, iar Femeia de serviciu - profetul Tiresias care a luat conform mitologiei înfăţişare de femeie, în timp ce elevii (băieţi şi fete deopotrivă, distribuiţi simetric, în total opt) sunt menadele. La rigoare, adoratoarele lui Dionysos, bacantele, sunt colegele de clasă ale elevului rebel, transferat disciplinar de la un alt liceu, acestea căutându-i peste tot prezenţa, dar, în egală măsură,
  Citeste tot pe Ziarul de Iași
• Dincolo de limite, totul e „Exploziv” de Oana Bogzaru sursa: Yorick
  Copiii sfârșesc prin a plăti pentru greșelile părinților. Ar fi spus Strindberg la sfârșit de secol XIX. Un adevăr general valabil, recunoscut cu jumătate de glas și amărăciune, un fel de hamartia care cere să fie plătită cu stăruință și care atrage după sine și un hybris – cocktail de vinovății în stilul tragediei antice. Răzvrătirea împotriva regulilor, împotriva părinților și a cetății/societății atinge climaxul în pragul adolescenței. Cu adevărat teribilist nu este copilul, ci adolescentul care începe să-și sondeze trecutul, care neagă totul din neputința de a accepta realitatea dureroasă în care e menit să se bucure de prezent și să-și creeze un viitor. „Eu nu vreau să ajung ca părinții mei, nu vreau să fiu ca ei” – dorința cheie cu care ne-am dori să sigilăm pentru totdeauna cutia Pandorei sau obsesia care se reflectă constant în alegeri și în modul în care construim cariere, familii sau creștem copii
  Citeste tot pe Yorick
• Exploziv la Teatrul Național „Marin Sorescu” de Ianolia sursa: funions.ro
  „Când Andrei Măjeri m-a întrebat dacă sunt interesată să scriu o reinterpretare modernă a „Bacantelor” lui Euripide am spus DA. (…) Eram foarte curioasă cum ar arăta propria mea interpretare asupra tragediei antice. În Exploziv e vorba despre relația părinți-copii, relația elev-profesor, prima dragoste, raporturile de putere între colegi de clasă, prietenie, dorința de popularitate, revoltă, spaime, obsesii și vise. Dar în primul rând, Exploziv e despre adolescență cu toate nesiguranțele, visele și temerile acestei vârste. E despre atunci când simți totul la puterea infinit – atât bucuriile, cât și spaimele sau dezamăgirile, despre atunci când ești fragil ca un balon colorat în zbor. (…) N-am vrut să transmit un mesaj anume. Am vrut doar să spun o poveste.” (Elise Wilk)
  Tânărul regizor Andrei Măjeri a absolvit în 2012 secţia Regie Teatru la Facultatea de Teatru şi Televiziune a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
  Citeste tot pe funions.ro
• Pretenții facile de originalitate de Ileana Lucaciu sursa: Spectator
  Textul “Exploziv” aparține lui Elise Wilk, o tânără cu studii la Facultatea de Jurnalism (Universitatea “Babeș - Bolyai” din Cluj Napoca), completate și în alte universități. Acțiunea surprinsă este mai mult decât simplistă și vrea să redea o poveste dintr-un liceu. Fetele sunt îndrăgostite de frumosul clasei, Denis, dar lui îi cade cu tronc Psiholoaga școlii. “Panteu”, fiul neglijat de mama psiholoagă se va sinucide. Acțiunea se petrece în altă țară, printre eleve fiind și o negresă. Un astfel de subiect s-a mai întâlnit sub diverse formule și în scenarii de film și chiar în alte texte teatrale, dar cu conflicte solid construite și personaje concepute caracterial în amănunt. În “Exploziv” acțiunea cuprinde numeroase relatări, conflictul este fragil motivat, iar replica lipsită de substrat. Textul se vrea conceput însă, cu pretenții … șocante. Iată ce mărturisește Elise Wilk : “Când Andrei Măjeri m-a întrebat dacă
  Citeste tot pe Spectator
• Premieră la Teatrul Național din Craiova: „Exploziv“ – la propriu și la figurat de Ion Jianu sursa: Gazeta de Sud
  Din decembrie 2015, în sala „Ion D. Sîrbu“ a Teatrului Național „Marin Sorescu“ din Craiova, au început repetițiile la spectacolul cu piesa „Exploziv“, de Elise Wilk (absolventă a Facultății de Jurnalism – Universitatea „Babeş Bolyai“ Cluj-Napoca), în regia lui Andrei Măjeri și scenografia Alexandrei Panaite. Premiera va avea loc sâmbăta viitoare (16 ianuarie). Proiectul cu spectacolul „Exploziv“ este câștigător al ediției a V-a a Concursului de Proiecte Regizoral-Scenografice, destinat tinerilor regizori și scenografi români, organizat în 2015 de Naţionalul din Bănie. Din distribuție fac parte actorii Natașa Raab-Guțul, Marian Politic, Romanița Ionescu, Raluca Păun, Ioana Manciu, Monica Ardeleanu, Cătălin Miculeasa, Alex Calangiu, Ștefan Cepoi, Andrei Ștefănescu.
  Natașa Raab: „Una dintre cele mai intense provocări din viață!“
  Cunoscuta actriță Natașa Raab a prefațat premiera de sâmbăta viitoare: „Acest
  Citeste tot pe Gazeta de Sud
• „Exploziv” lent, la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova de Monica Andrei sursa: Ziarul Metropolis
  În recenta premieră a spectacolului cu piesa “Exploziv”, în regia lui Andrei Măjeri, de la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, acţiunea se petrece în mare parte într-o şcoală. Proiectul spectacolului este câştigător al ediţiei a V-a a concursului de proiecte regizoral-scenografice, organizat în 2015 de Naţionalul craiovean.
  Tulburarea psihică numărul unu a societății este inadaptabilitatea emoţională, care tinde să accentueze un conflict interior aflat între egoism (rivalitate, competiţie acerbă, agresivitate) şi umanitarism. Reechilibrarea emoţională începe prin a conştientiza faptul că a trăi într-un timp supus competiţiei incită în fiecare om rivalitatea.
  În învăţământ se inovează greu. Peste tot în lume există un învăţământ informaţional. Se transmit cunoştinţe generale şi speciale. Educaţia din şcoli nu include şi aspecte revelatorii, pentru că fenomenul presupune alt tip de cunoaştere.
  Citeste tot pe Ziarul Metropolis