De unde vin cuvintele? Cine i le trimite Poetului? Şi, mai ales, când? Ce se întâmplă până în acel moment în care versul, hărăzit să fie spus în veac, irumpe?
Până la – sau… de la – vorbele lui Hamlet, care au nemurit Bufonul mort demult şi până la – sau… de la – bătrâna-nţelepciune a preatânărului Romeo, Gigi Căciuleanu şi dansactorii săi ne-au purtat, în spectacolul produs de Fundaţia Art Production în parteneriat cu Teatrul Metropolis, spre un tărâm nici real, nici ireal. O călătorie iniţiatică în care am simţit – căci nimic nu-i de-nţeles – cum se naşte iubirea din săgetătura Mareleui Bufon Cupidon.
În spaţiul multidimensional creat prin sunet şi culoare – muzica lui Paul Ilea şi scenografia Corinei Grămoşteanu –, bufonii lui Gigi Căciuleanu vestesc Iubirea. Mişcarea devine limbaj. Un limbaj a cărui forţă motrice este emoţia. Şi, aşa cum se defineşte actorul corporal, emoţia poate fi de dezvoltată
Citeste tot pe
Yorick