editeaza

• 1
• 2
• 3
• 4

• Hedda Gabler de Marius Oliviu sursa: Teatru românesc
  Dacă Hedda s-ar fi născut un secol mai târziu, probabil că ar fi fost un personaj extrovertit. Dar cum personajele nu prind viață decât pe scenă, până atunci acceptându-și soarta cuminți, undeva pe hârtie, aparițiile lor sunt menite să satisfacă gusturile publicului – adică acelor persoane care se nasc, vin la teatru și mor. Persoane invitate în acest spectacol să privească așa cum ar putea-o face, bunăoară, pe fereastra unei case de la stradă, direct în salonul fiicei generalului Gabbler.
  Or, acesta e deja un privilegiu, după cum afirmă din start mătușa Juliane. Spectacolul lui Andrei Şerban de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, i-a încununat cu trei premii UNITER pe actorii Imola Kézdi (Cea mai bună actriţă în rol principal), Enikő Györgyjakab (Cea mai bună actriţă în rol secundar) şi András Hatházi (Cel mai bun actor în rol secundar). Sau aș putea spune, în egală măsură, că actorii maghiari au încununat piesa lui Ibsen
  Citeste tot pe Teatru românesc
• Hedda Gabler – jocul reflexelor în oglindă de Valentin Dumitrescu sursa: Revista 22
  Păşeşti cu sfială pe covorul de frunze moarte, artificiale, dintr-un alt anotimp. Un altul, acelaşi. Pătrunzi apoi printr-un culoar iluminat ca un cavou modern în universul casei de păpuşi al familiei Tesman, salonul verde cu pereţii deschişi spre spectatorii care înconjoară scena convenţiei teatrului de cameră, unde comunicarea este nemijlocită. Pluteşte, pe undeva, un aer de subterană, senzaţie stranie de a privi ceea ce a fost cândva îngropat. Interior burghez şi meandrele lui încărcate de secrete, populat de strigăte şi şoapte. (Este o repetiţie cu public, şansa totuşi de a vedea, fie şi în varianta work in progress, spectacolul la care biletele s-au epuizat vertiginos, invitaţiile fiind distribuite după criterii ale­atorii.) Pentru că suntem în această toamnă din mileniul 3, demni urmaşi ai dramei scrise de Henrik Ibsen cu peste un secol în urmă, „actualizată“ de Andrei Şerban fără a plăti tribut vremii şi mode(le)lor
  Citeste tot pe Revista 22
• Un spectacol magic de Ileana Lucaciu sursa: Blog Ileana Lucaciu
  Rar, foarte rar se poate întâlni un astfel de spectacol de o dureroasă actualitate. “Hedda Gabler” de Henrik Ibsen, scrisă cu mai bine de o sută de ani în urmă, mereu în diverse montări a fost considerată doar o dramă psihologică. Regizorul Andrei Șerban scutură de praful timpului piesa, o adaptează secolului nostru împreună cu Daniela Dima, fără să transforme replica și relațiile dintre personaje. Absolut memorabil regizorul propune o satiră socială tragică asupra supreficialității și ridicolului unei societăți mediocre, iar rezultatul este un spectacol magic. Amintim că Hedda Gabler , femeia victimă a acestei societăți rostește și o replică prin care specifică ridicolul lumii din jur ce conduce spre o adevărată nebunie. (Traducerea din limba maghiară, atenționa mereu prin fontul unor replici asupra cuvintelor cheie ce determină viziunea regizorală.)
  Andrei Șerban propune publicului să pătrundă ca observator direct în universul
  Citeste tot pe Blog Ileana Lucaciu
• Hedda Gabler, omul fără suflet de Tatiana Niculescu-Bran sursa: Yorick
  Cine e Hedda Gabler ? Fiica unui general aristocrat de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Tânăra soţie a unui universitar mediocru şi aiurit. Fosta iubită a unui istoric vizionar şi boem, rivalul soţului ei. Prietena interesată a femeii lui. Ţiitoarea fără voie a unui judecător lasciv. O femeie rea pentru că se teme să fie bună, înconjurată de oameni buni pentru că se tem să fie răi. O femeie care absoarbe toate viciile lumii din jur – laşitate, invidie, cinism – şi le duce până la ultimele lor consecinţe. Manipulatoare, vicleană, odioasă. Unul dintre cele mai celebre personaje feminine ale lui Ibsen, aflat pe masa de disecţie sufletească a regizorului Andrei Şerban, într-un spectacol jucat cu o tulburătoare inteligenţă emoţională de actorii Teatrului Maghiar din Cluj.
  E lucru ştiut că, înainte de a vedea o piesă pusă în scenă de Andrei Şerban, îţi trebuie o oarecare pregătire, mai curând fizică decât mintală.
  Citeste tot pe Yorick
• Hedda Gabler, omul fără suflet de Tatiana Niculescu Bran sursa: Agenda LiterNet
  Cine e Hedda Gabler ? Fiica unui general aristocrat de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Tânăra soţie a unui universitar mediocru şi aiurit. Fosta iubită a unui istoric vizionar şi boem, rivalul soţului ei. Prietena interesată a femeii lui. Ţiitoarea fără voie a unui judecător lasciv. O femeie rea pentru că se teme să fie bună, înconjurată de oameni buni pentru că se tem să fie răi. O femeie care absoarbe toate viciile lumii din jur - laşitate, invidie, cinism - şi le duce până la ultimele lor consecinţe. Manipulatoare, vicleană, odioasă. Unul dintre cele mai celebre personaje feminine ale lui Ibsen, aflat pe masa de disecţie sufletească a regizorului Andrei Şerban, într-un spectacol jucat cu o tulburătoare inteligenţă emoţională de actorii Teatrului Maghiar din Cluj.
  E lucru ştiut că, înainte de a vedea o piesă pusă în scenă de Andrei Şerban, îţi trebuie o oarecare pregătire, mai curând fizică decât mintală. Bine e să nu
  Citeste tot pe Agenda LiterNet
• Bătaie pe spectacolele lui Andrei Şerban. Biletele la „Hedda Gabler“ au fost vândute ca pâinea caldă de Simona Chiţan sursa: Adevărul
  La „Hedda Gabler", jucat sâmbătă şi duminică seara în cadrul Festivalului Naţional de Teatru (FNT), lumea s-a îmbulzit şi a fost nevoie de intervenţia bodyguarzilor, deşi biletele nu erau deloc ieftine.
  „Nu mai sunt de mult bilete la «Hedda». S-a vândut ca pâinea caldă, e cel mai bine vândut spectacol din cadrul Festivalului Naţional de Teatru (FNT)", îmi spune vânzătoarea de la casa de bilete a Teatrului Odeon din Capitală, când m-am dus să caut un loc la începutul săptămânii trecute.
  Pe scări la Odeon, m-a aşteptat un nene, îmbrăcat într-o haină de piele, mai tuciuriu la faţă. „Vreţi un bilet la «Hedda»? Vă pot oferi unul cu 350 de lei", îmi spune. „Poftiţi?". Îi răspund siderată: „E prea scumpă pentru mine «Hedda» dvs.". Mă întorc, destul de îngrijorată, la casa de bilete. Cât a costat biletul? Nu mai mult de 74,2 lei, fiind cel mai scump din FNT, unde cel mai ieftin bilet este 15,9 lei.
  De la Ibsen la
  Citeste tot pe Adevărul
• Pistoalele Heddei şi mândria de a fi o Gabler de Alina Epingeac sursa: Yorick
  Hedda, fiica generalului Gabler, a plecat în viaţă cu o mică moştenire: pistoalele şi mândria. Într-o lume dominată de bărbaţi, în care femeia nu poate fi altceva decât obiect estetic, o tânără puternică trage focuri de armă şi se plictiseşte. Soţul e un popândău simpatic, ataşat încă de fustele mătuşilor; o caricatură de profesor universitar. Judecătorul Brack e doar un pofticios libidinos care devine şi el ridicol atunci când încearcă să o seducă. Iar Ejlert Lövborg, iubitul de care cândva s-a despărţit ameninţându-l cu pistolul, e doar un narcisist alcoolic. Trăieşte dacă poţi, Hedda Gabler!
  Piesa lui Henrik Ibsen nu mai poate fi astăzi doar o dramă burgheză. La fel ca în cazul Norei, sora ei bună pe linie paternă, comportamentul protagonistei nu mai poate fi văzut cu aceiaşi ochi sperioşi ca acum 120 de ani când a fost publicată prima dată. Frumuseţea textului stă, însă, tocmai în faptul că vorbeşte despre femeia
  Citeste tot pe Yorick
• Hedda Gabler - o lebădă rănită în zbor de Adrian Țion sursa: Revista Tribuna nr.229 -pg.35
  Se pare că Hedda Gabler s-a jucat destul de rar în România. O spune chiar Andrei Șerban. Ba mai mult, reputatul regizor recunoaște deschis că în tinerețe nu-l prea atrăgeau piesele lui Ibsen. Ce reviriment s-a produs în gândirea și în sensibilitatea artistică a regizorului invitat de Tompa Gábor să monteze piesa lui Henrik Ibsen la Teatrul Maghiar din Cluj? O constatare ar fi că balanță căutărilor actuale înclină sensibil spre generozitatea textelor clasice cu miez propice traducerii mesajului în limbajul sensibilității contemporane. Un alt răspuns posibil e spectacolul în sine, conceput ca laborioasă prospectare asupra unor destine umane în căutare de echilibru. Legătura subzistă în abordarea textului propriu-zis din perspectiva unor trăiri specifice, adâncite în meandrele complexității psihologice ale lumii de azi, pe care artistul angajat se simte dator să le oglindească întotdeauna. Desigur, se pot face trimiteri adiacente spre celelalte
  Citeste tot pe Revista Tribuna nr.229 -pg.35
• Drame în salonul verde de Dana Ionescu sursa: Yorick
  Bienala Internaţională de Teatru REFLEX 2, încheiată săptămâna trecută la Sfântu Gheorghe, le-a dat spectatorilor o bună ocazie de a degusta o mulţime de delicatese din România şi din străinătate, punându-i în faţa unor creaţii de valoare, atent selectate. Spectacole dintre cele mai solicitante şi lucrări scenice care aduc în prim-plan reflecţii şi viziuni fertile pentru gândirea asupra multelor formele pe care le îmbracă teatrul în contemporaneitate s-au întâlnit într-un mediu propice, vreme de două săptămâni, într-un festival de ţinută, cu câte ceva pentru fiecare.
  Una dintre aceste delicatese a fost participarea celei mai recente creaţii scenice din România a regizorului Andrei Şerban, care şi-a îndreptat atenţia spre lumea unui dramaturg clasic puţin montat la noi, revizitând o piesă scrisă la sfârşitul secolului al XIX-lea, pe care o filtrează prin sensibilităţi şi tipare comportamentale ale omului de la sfârşitul
  Citeste tot pe Yorick
• În salonul Heddei Gabler de Oltița Cîntec sursa: Observator Cultural
  După două reuşite cu trupa de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj în sezoane anterioare, Andrei Şerban a surprins din nou, la începutul anului, cu aceeaşi companie. În primul rînd, neaşteptată a fost opţiunea: Hedda Gabler de Henrik Ibsen, un text arareori montat pe scenele noastre, cred că deloc după ’90. Abordarea unor piese ocolite ori uitate e un gest de bine într-un establishment teatral, al nostru, unde încă funcţionează în mare măsură principiul contagiunii repertoriale. Însă nu numai relativa rezervă a creatorilor români pentru textul ibsenian l-a atras pe Andrei Şerban. A contat şi generozitatea semantică a piesei, deschiderea ei spre aplicarea unui filtru contemporan, care nu-i afectează spiritul, ci îi demonstrează calitatea de operă universală. Cum îl cunoaştem, Şerban şi-a asumat statutul de coautor, alături de dramaturg, într-un proiect de relectură a lucrării ibseniene, o lectură actualizantă ce reaşează scenic piesa în
  Citeste tot pe Observator Cultural
• Hedda Gabler şi vocea generalului tată de Cristiana Gavrila sursa: BeWhere
  Dacă am face un sondaj printre oamenii de teatru, probabil mulţi ar spune că Hedda Gabler este o dramă burgheză, iar Ibsen un autor de un realism datat.
  Multe dovezi scenice pentru a-i contrazice nu există. În ultima vreme, dramaturgul norvegian a fost destul de ocolit de regizori (probabil victime ale aceleiaşi gândiri). Poate doar Nora lui Thomas Ostermeier, spectacol prezentat şi la Bucureşti, în 2007, şi, acum, Hedda Gabler, montată de Andrei Şerban la Teatrul Maghiar din Cluj, cu actori de excepţie. A declişeizat piesa, abordând o lectură comică şi tragică, motivată la detaliu, arătând un Ibsen de o modernitate neîndoielnică.
  În Sala Studio, într-un spaţiu intim (cum se întâmplă şi în Strigăte şi şoapte), gândit în verde, conceput cu stil de Carmencita Brojboiu, spectatorii intră în casa Heddei şi a lui Tesman, urmărind mica lor comedie de cuplu şi marea lor dramă psihologică. Pe aceasta din urmă plusează regizorul.
  Citeste tot pe BeWhere
• Hedda Gabler sau un Ibsen al zilelor noastre de Claudiu Groza sursa: Revista Tribuna -pg.32
  Într-o cronică la un spectacol clujean de acum câțiva ani mă întrebam - retoric, desigur, dar cu o rezervă subtextuală - dacă ”ne (mai) place Ibsen?” Cred că doar unul din spectacolele pe piese ibseniene văzute în ultimul deceniu mi-a trezit o emoție, restul semănând unui periplu al însetatului printr-un deșert fără capăt.
  Însă da, îmi mai place Ibsen, spun acum, după ce am văzut Hedda Gabler la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, în regia lui Andrei Șerban (cu premiera în 23 ianuarie) - un spectacol-bijuterie, de o cruzime ludică tulburătoare, de o acuratețe glacial-nordică și un palpit interior extrem-contemporan. Avem de-a face, cum afirm și în titlul de mai sus, cu un Ibsen al zilelor noastre, dar nu cu o actualizare, ci cu o estompare a cronotopului dramatic care face din textul autorului scandinav un reper atemporal al teatrului lumii. Este clar meritul lui Andrei Șerban de a fi gestat, decriptat, reconfigurat și redat - prin intermediul
  Citeste tot pe Revista Tribuna -pg.32
• Teatru și fotbal de Oltița Cîntec sursa: Suplimentul de cultură nr.341 - pg.15
  Cu puțin înaintea premierei de la Teatrul Maghiar din Cluj, cu Hedda Gabler, regizorul Andrei Șerban dădea publicității o scrisoare adresată Domnului Ibsen, unde își explicita, cu argumente estetice, viziunea scenică. Practica aceasta a adresării directe către public nu e un obicei în teatrul nostru, dar e ceva curent în afară, unde spectatorul e pregătit în privința a ceea ce urmează să vizioneze, mai ales cînd e vorba despre regizori inovatori și abordă ri îndrăznețe. Cum e cazul acestei versiuni la Hedda Gabler, o recitire înnoitoare a unui text vechi de mai bine de un secol, dar care continuă să provoace interes, suportînd o grilă de emoționalitate adusă la zi. Pentru că asta face Șerban: înscenează piesa norvegianului ca pe o poveste a prezentului.
  Istoria complicată a Heddei și a lui Tesman, a lui Eilert Lovborg și judecă torului Brack rezistă cu brio unei aduceri la zi. Personajele și situațiile dramatice imaginate de Ibsen sînt
  Citeste tot pe Suplimentul de cultură nr.341 - pg.15
• Hedda Gabler: privire prin gaura cheii de Radu Constantinescu sursa: Ziarul Financiar
  După cinci săptămâni de repetiţii, "Barcelona" scenei româneşti, cum îşi laudă "antrenorul" Andrei Şerban "jucătorii" de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj Napoca, a ieşit pe scenă cu spectacolul Hedda Gabler de Henrik Ibsen. Mai întâi, în patru avanpremiere cu public, urmate marţi, 24 ianuarie, de premiera propriu zisă.
  "Spectacolul trebuie să se obişnuiască cu publicul până când devine rotund, până când oamenii de pe scenă şi oamenii din sală comunică, până când vorbesc aceeaşi limbă", a explicat regizorul această opţiune la conferinţa de presă de săptămâna trecută. De fapt, Andrei Şerban şi-a făcut un obicei din a preceda premierele oficiale cu repetiţii pentru spectatori. "Am învăţat asta de la Peter Brook, în perioada în care am lucrat cu el. Înainte de a juca spectacolul pentru publicul mare, avizat, juca pentru copii, care nu au o reacţie culturală atunci când se uită pe scenă. Dacă nu le place, încep să se agite,
  Citeste tot pe Ziarul Financiar
• Hedda gabler sau adevărurile mistuitoare de Mirela Sandu sursa: Revista Orizont - pg.24
  Prima întâlnire a publicului din România cu teatrul lui Henrik Ibsen (1828-1906) se întâmpla la Iași, în stagiunea 1894-1895. Andr. Antoine, unul dintre primii săi promotori din Franța, venise în turneu cu spectacolele Strigoii, Un dușman al poporului și Micul Eyolf. La scurt timp după aceea, la Teatrul Național din București are loc prima punere în scenă a dramaturgului norvegian, cu piesa Rosmersholm. De-a lungul anilor, montările nu au fost numeroase, regizorii evitând în general lumea densă și apăsătoare a teatrului lui Ibsen. Receptarea lui a fost diferită de la o epocă la alta, rând pe rând fiind considerat romantic, realist, naturalist sau simbolist, piesele sale conținând câte un pic din toate aceste ingrediente. Pentru o scriitură atât de complexă este nevoie, cred eu, de o viziune regizorală de profunzime și de un joc actoricesc pe măsură. În acest context, inițiativa lui Andrei Șerban de a pune în scenă Hedda Gabler este
  Citeste tot pe Revista Orizont - pg.24
• Spectacolul „Hedda Gabler”, în viziunea lui Andrei Şerban la Cluj de Diana Bunea Matei sursa: Monitorul de Cluj
  Spectacolul închide trilogia formată de „Unchiul Vanea” şi „Strigăte şi şoapte” prin jocul actorilor.
  Scrisoarea imaginară a lui Andrei Şerban către Henrik Ibsen
  În viziunea lui Andrei Şerban, „Hedda Gabler” este o piesă complet lipsită de dramatism, o satiră socială care reflectă perfect societatea în care trăim la ora actuală. De altfel, Andrei Şerban şi-a exprimat concepţia despre spectacol într-o scrisoare imaginară adresată, peste timp, dramaturgului Ibsen. „Maestre, vă scriu cu emoţie, am atâtea întrebări să vă pun...Suntem în secolul 21 şi «Hedda Gabler» sună foarte diferit acum. E normal, orice text mare are ceva etern şi în acelaşi timp corespunde momentului, ne atinge direct. La timpul când aţi scris-o, piesa nu a fost înţeleasă şi, deşi au trecut peste 100 de ani, nici azi, unii dintre noi nu suntem siguri că o înţelegem. În România s-a jucat destul de rar, iar în această perioadă, chiar deloc. Poate că,
  Citeste tot pe Monitorul de Cluj
• Andrei Şerban la Teatrul Maghiar: o continuare în verde – Hedda Gabler de Paul Boca sursa: Art Act Magazine
  Noica avea o vorbă: „Lista lucrurilor sigur ştiute: să nu bei apă rece după ce ai alergat”. Eu, ca un copil al postmodernismului ce sunt, îmi permit, de data asta, să nu caut aici sensuri prea adânci şi să adaug, pe orizontală, aşa cum îmi şade bine, încă un punct pe lista bătrânului Dinu: când pune Andrei Şerban un spectacol în scenă la Teatrul Maghiar din Cluj e musai să mergi, să vezi, să cugeţi. Nici că se poate altfel. A demonstrat-o în două rânduri, cu Unchiul Vania, în 2008, şi cu Strigăte şi şoapte, în 2010. Carevasăzică, în spiritul bienal deja bine împământenit, 2012 trebuia să însemne readucerea Teatrului (scuzată-mi fie majuscula, dar mi-e cu neputinţă s-o evit) pe scena de la Maghiar. S-a şi întâmplat: în Hedda Gabler, spectacol lucrat într-un timp foarte scurt (cinci săptămâni, pare-mi-se), Şerban scoate din nou în faţă o echipă de actori care trebuie că sunt umblaţi binişor pe la răscruci,
  Citeste tot pe Art Act Magazine
• Fragmente dintr-o scrisoare imaginară adresată domnului Ibsen de Andrei Șerban sursa: Revista 22
  Regizorul Andrei Şerban montează la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, spectacolul Hedda Gabler, de Henrik Ibsen. Programate pe 23 şi 24 ianuarie 2012, premierele sunt precedate de repetiţiile cu public ce vor avea loc între 19-22 ianuarie, anunţându-se ca un eveniment singular al noului an teatral. Contribuie la aceasta amprenta unui creator de elită, renumele instituţiei de spectacol şi, deopotrivă, excelentul colectiv – actori, scenografi, dramaturgi - care a girat prin profesionalism reprezentaţii de referinţă. Versiunea scenică poartă semnătura regizorului şi a Danielei Dima, scenografia şi costumele sunt realizate de Carmencita Brojboiu, din distribuţie fac parte actorii Imola Kézdi, Zsolt Bogdán, Enikő Györgyjakab, Anikó Pethő, András Hatházi, Erwin Szűcs, Csilla Varga, Réka Csutak.
  Despre aceste componente ale teatrului de artă şi mai ales despre viziunea originală asupra unei piese socotite mult timp prăfuită din proasta abordare a
  Citeste tot pe Revista 22
• Andrei Şerban faţă în faţă cu Ibsen de Monica Andronescu sursa: Adevărul
  Cea mai aşteptată premieră a începutului de an, „Hedda Gabler", în regia lui Andrei Şerban, va avea loc azi şi mâine la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj.
  În această seară şi mâine, începând cu ora 20.00, în două distribuţii diferite, pe scena de la Cluj, se va juca „Hedda Gabler", un text mai puţin montat în teatrele din România. E un secol de când Ibsen si-a scris opera care a influenţat major istoria teatrului. În acest context, dar şi într-unul personal, aşa cum mărturisea, Andrei Şerban a ales unul dintre cele mai importante texte ale dramaturgului pentru a-şi continua traseul început la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, unde a pus până acum în scenă două spectacole de referinţă: „Unchiul Vanea" şi „Strigăte şi şoapte".
  „În mod repetat, mi-am imaginat, lucrând aici, că antrenez o echipă comparabilă ca nivel cu ce reprezintă în fotbal F.C. Barcelona", a declarat Andrei Şerban. „Comparaţia nu e exagerată.
  Citeste tot pe Adevărul