editeaza

• 1
• 2
• 3

• „Immanuel Kant” - despre degradarea psihicului uman în opera de autodistrugere de Raul Bastean sursa: Art Act Magazine
  Spectacolul ”Immanuel Kant” de Thomas Bernhard, montat de către regizorul Alexandru Colpacci la Teatrul Maghiar de Stat ”Csiky Gergely” din Timișoara este una dintre cele mai recente producții ale instituției teatrale. Spectacolul va fi reluat luni, 5 martie de la ora 19 pe scena Sălii Mari a teatrului.
  „Teatrul e anacronism. Totul e caricatură”. Sunt spusele dramaturgului, romancierului și poetului austriac Thomas Bernhard. Chiar aceste afirmaţii au constituit punctul de plecare al regizorului Alexandru Colpacci atunci când a demarat, alături de echipa Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely”, construcția spectacolului Immanuel Kant. Deși Bernhard este un dramaturg contemporan, acest text a surprins prin simplul fapt de a fi altfel comparativ cu un alt text contemporan. Lipsit de vulgaritatea des intâlnită în textul de azi, cel al lui Bernhard aduce în prim plan ideea logicii lipsite de logică și, mai ales, incoerența. Replicile personajelor sunt
  Citeste tot pe Art Act Magazine
• Kant cel psihotic de Claudiu Groza sursa: Revista Tribuna pg.32
  Un spectacol psihotic, cinic, ironic, tăios, iconoclast a propus publicului regizorul Alexandru Colpacci cu piesa lui Thomas Bernhard, Immanuel Kant, a cărei premieră a avut loc în 11 decembrie 2011 la Teatrul Maghiar de Stat ”Csiky Gergely” din Timișoara. Dramaturgul e cunoscut ca un virtuoz al textului, dar cu o construcție mai degrabă poetic-metafizică, așadar destul de greu înscenabil. Alături de trupa timișoreană și cu ajutorul unei echipe remarcabile de colaboratori – scenografa Carmencita Brojboiu, coregrafa Tunde Baczo și ilustratorul muzical Attila Kiss - regizorul reușește să transpună vizual convingător dialogurile cu tentă absurdă și curgere ne-firească ale lui Bernhard. Intriga are drept loc de desfășurare nava cu care Kant merge în America, pentru a fi tratat de boala de ochi care-l supără teribil. Acesta e însă doar fundalul, pretextul unei auto-chestionări umane și metafizice, a unor ”răfuieli” (”Marx e un netrebnic”,
  Citeste tot pe Revista Tribuna pg.32