editeaza

• 1
• 2
• 3
• 4

• Ce-am văzut la FNT și merită să vedeți și voi de Alex Mircioi sursa: scena9
  Este unul dintre spectacolele cu cel mai bun pedigriu de la FNT – textul lui Gorki, Azilul de noapte, regia lui Yuri Kordonsky, echipa Teatrului Maghiar de Stat din Cluj (printre care şi Miklós Bács, unul dintre cei mai cunoscuţi profesori de la Cluj). Povestea urmăreşte un grup de 11 oameni ai străzii care locuiesc în acelaşi azil de noapte și ne arată întâlnirile lor şi drumul fiecăruia către acel loc.
  Faţă de Rosmersholm (al cărui punct principal era regia), În adâncuri pune jocul actoricesc pe primul plan – realismul, cu precădere veridicitatea jocului personajelor, este miza principală. De-a lungul celor trei ore, fiecare dintre personajele-simbol ale lui Gorki îşi dovedeşte importanţa, fără să existe un protagonist în sensul clasic. Fiecare are un moment, o scenă care îi defineşte locul în schema textului şi a spectacolului. Fie că e vorba de Nastia (Anikó Pethő), care se prostituează noaptea şi ziua citeşte silabisit din Anna
  Citeste tot pe scena9
• Un rar spectacol cu suflet pentru suflet de Ileana Lucaciu sursa: Spectator
  Rar, foarte rar îți e dat să întâlnești un astfel de spectacol “manifest” despre o lume aflată în pragul prăbușirii. Spectacolul compune cu multe sensuri un “album” cu imaginile oamenilor fără speranțe, cu destine frânte de societatea în care trăiesc și i-a împins la marginea ei. Consistența piesei lui Maxim Gorki jucată în urmă cu decenii și sub titlul “Azilul de noapte”, în valorosul spectacol regizat de Liviu Ciulei, primește, acum o altă față. Regizorul Yuri Kordonsky scormonește în străfundurile piesei și scoate la iveală actualitatea ei. Rezultatul este un memorabil spectacol care lasă publicul fără suflare. Reprezentației nu i se poate atribui că ar fi “modernă” sau practică genul de teatru realist, e numai suflet, sinceritate și adevăr. Nu mai sunt personaje principale și secundare, nu mai poți atribui considerații diferite pentru un actor sau altul. Yuri Kordonsky construiește o echipă cu actorii de excepție care
  Citeste tot pe Spectator
• „În adâncuri” se ascunde marele spectacol de Alina Epingeac sursa: Yorick
  Trăim tot mai repede, mai smart, mai eficient. Suntem inventivi, creativi, gândim out-of-the-box şi găsim cu uşurinţă 5 noi întrebuinţări care ne pot salva viaţa pentru banala scobitoare. Iar dacă nu avem suficientă fantezie, ne ajută Internetul şi cu asta. Şi tot aşa, printre degete mari ridicate în sus şi degete mijlocii arătate în traficul devenit monolit compact, uităm puţin câte puţin, zi de zi, să mai simţim. Suntem imuni. Vaccinul anti-sentimente îşi face efectul tăcut, fără campanii de promovare şi fără doamne lamentate care să ne prezinte cool-ish efectele lui nocive. Dar le simţim la un moment dat. Odată şi-odată simţim că nu mai prea simţim nimic. Nu mai suntem empatici, ci ne căznim să fim simpatici citind glume postate de alţii în locul nostru. Nu mai suntem romantici, ci sceptici şi trimitem, convenţional, citate gândite de alţii în locul nostru pe post de felicitare aniversară. Avem, însă, o nostalgie,
  Citeste tot pe Yorick
• Fericire în Iad de Monica Andronescu sursa: Yorick
  „Dintre toate scrierile lui Gorki, În adâncuri este opera cea mai inspirată, cea mai contradictorie, cea mai frumoasă, relevantă pentru zilele noastre. O piesă cu implicaţii sociale, politice sau culturale actuale, ele există din belşug: singurătatea individului, a unei comunităţi, singurătatea unei naţiuni şi a unei ţări, precum şi confruntarea constantă dintre individualitate şi necesitatea de a face parte din societate”. Sunt cuvintele cu care regizorul Yuri Kordonsky își justifică alegerea de a pune în scenă la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj spectacolul „În adâncuri”, după piesa mai cunoscută cu titlul „Azilul de noapte”. Stranie combinația de Kordonsky și trupa, celebra trupă, a Teatrului Maghiar din Cluj… Iar rezultatul – aș risca să spun cehovian… la care contribuie din plin decorul lui Dragoș Buhagiar. Care alege formula de studio, în care spectatorii sunt pe scenă, aproape, extrem de aproape de lumea absurd de vie și
  Citeste tot pe Yorick
• Întunericul de afară şi lumina dinăuntru de Anca Mureșan sursa: Agenda LiterNet
  În Cluj, odată cu venirea toamnei vremea devine destul de neprietenoasă. Ai senzaţia că locuieşti într-un soi de căldare situată între dealuri, unde lumina pătrunde tot mai timid pe măsură ce zilele devin tot mai scurte. Cel mai greu de tolerat este ceaţa, care dă bătăi de cap nu doar celor meteosensibili. E bine-cunoscut faptul că nu e idee bună să îţi planifici vreo călătorie de pe aeroportul din Cluj în luna noiembrie. Acum câţiva ani mi s-a întâmplat să ajung cu 24 de ore întârziere la destinaţie pentru că, din cauza ceţii, niciun avion nu îndrăznea să se ridice de la sol. Aşa că am trecut Carpaţii într-o maşină şi am zburat de la Bucureşti. Din Cluj nu era chip. Ceaţa nu se dă dusă cu una, cu două, se instalează cu obstinaţie cam până prin martie. În zilele în care soarele reuşeşte să câştige totuşi bătălia, te simţi în al nouălea cer.
  Iarna lui 2017 nu face excepţie: gri, ceaţă, frig, tot arsenalul unui decor
  Citeste tot pe Agenda LiterNet
• Adâncuri de Mircea Morariu sursa: Adevărul
  Piesa scrisă în 1902 de Maksim Gorki s-a jucat cel mai frecvent în România sub titlul Azilul de noapte. A prilejuit câteva spectacole antologice. Două dintre ele montate, în momente diferite, în epoca de glorie a Bulandrei de marele Liviu Ciulei.
  Acestora alăturându-li-se cel de la Naţionalul din Craiova pus în scenă de Dan Alexandrescu, cel cu marile vedete ale ţării (Beligan, Dinică, Marin Moraru, Draga Olteanu) montat la TNB de Ion Cojar. Plus încă foarte multe altele, mai funcţionăreşti, poate chiar mai teziste (în spiritul şi imitaţia compromisurilor cu comunismul ale lui Gorki), ori mai împlinite. Pentru excelentul, copleşitorul spectacol de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, regizorul Yuryi Kordosnskyi a preferat titlul La fund. De menţionat că piesa mai este cunoscută şi sub titlul În adâncuri. Alegerea titlului are aici, fără doar şi poate, semnificaţia ei. Şi nu e vorba doar despre o semnificaţie imediată, caracterizantă,
  Citeste tot pe Adevărul