editeaza

• 1
• 2
• 3

• Teatru: În container de Cristina petrescu sursa: Metropotam
  - „Moldova trebuie să urmeze modelul Irlandei”, spune președintele ţării noastre.
  - Iată de ce moldovenii vor să ajungă în Irlanda.
  - În Irlanda nu există locuri de muncă pentru moldoveni.
  - Iată de ce moldovenii muncesc la negru în Irlanda.
  - Moldovenii care vor să lucreze la negru în Irlanda nu pot ajunge în Irlanda.
  - Iată de ce moldovenii care lucrează la negru în Irlanda ajung acolo în containere.
  - Moldovenii care ajung în Irlanda în containere încetează să mai fie moldoveni.
  - Moldovenii care ajung în Irlanda în containere devin lituanieni. *
  In container este o piesa noua iarna asta pe scena teatrului Odeon, punere in scena a povestii cu acelasi nume a scriitorului moldovean Constantin Cheianu, iar fragmentul de mai sus e un mic sinopsis ideal, care spune suficient cat sa iti trezeasca interesul, lasandu-ti surpriza pentru cand ajungi... in container.
  Piesa e bazata pe situatii reale, "povestite autorului de martori oculari ori de
  Citeste tot pe Metropotam
• Reportaje din presă... pe scenă de Lucaciu sursa: Blog Ileana Lucaciu
  Dramaturgia noastră continuă să fie tare modestă. Realitatea este bogată în teme, subiecte ce pot inspira pe deplin pe cei care aspiră a deveni dramaturgi. Din păcate, lipsesc personalităţile capabile să le exploateze consistenţa în piese de teatru. Dramaturgia este un segment aparte al literaturii care solicită scriitorului o anume ştiinţă, o tehnică a scrierii în exprimarea ideilor. Restrângerea exprimării doar la replică, fără posibilităţii de comentarii sau descriere a situaţiilor conflictuale ca în proză, obligă dramaturgul la definirea personajelor, motivarea situaţiilor şi acţiunilor numai prin cuvânt. Dramaturgia este un domeniu pretenţios şi pentru că receptorii săi sunt spectatori, nu cititorii amatori de literatură, ea are nevoie de contribuţia “traducătorilor” pentru ilustrarea sa teatrală. Regizorul şi actorii, sunt o echipă de “traducători” care îi dau scenic viaţă.
  Teatrul Odeon a selectat din producţiile
  Citeste tot pe Blog Ileana Lucaciu
• Truşeni - Dublin, low cost de Oana Stoica sursa: Agenda LiterNet
  Imigraţia ilegală este unul dintre episoadele istoriei recente care s-a sfârşit odată cu integrarea României în Uniunea Europeană. Mai sunt români care bat căile ascunse ale frontierelor americane, în lipsa aplicării programului Visa Waiver care ar permite intrarea pe teritoriul Statelor Unite fără viză, pentru 90 de zile. România este una dintre cele cinci ţări comunitare care nu este încă parte a programului din cauza ratei mari de refuz a vizelor. Americanii ne spun NU pe bandă rulantă şi nici în Canada nu se ajunge prea uşor, dar distanţa este foarte mare şi cuprinde un ocean la mijloc astfel că posibilităţile de forţare a frontierelor sunt reduse. Cu alte cuvinte, România pare să fi depăşit poveştile cu imigranţii ilegali din cala vaporului sau portbagajul autocarului cu turişti. Din patria aspiranţilor la fericirea consumistă occidentală, România a devenit, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, visul celor rămaşi dincolo de
  Citeste tot pe Agenda LiterNet
• În container, spre tărâmul făgăduinţei… de Monica Andronescu sursa: Yorick
  „În faţa mea, stătea un tânăr consătean, care din Belgia până în Irlanda într-un container. Fiindcă era vorba de un container etanş, el, împreună cu alţi trei inşi – doi bărbaţi şi o femeie – au trebuit să fie băgaţi într-o pungă de folie şi să respire printr-un furtun, al cărui capăt ieşea printr-o gaură făcută cu burghiul de către traficantul care îi trimisese în Irlanda.
  Este primul text pe care l-am scris, toate faptele relatate în piesă se bazează pe evenimente reale, iar personajele au prototipuri în viaţa reală…”
  Este mărturisirea lui Constantin Cheianu, dramaturg din Republica Moldova, a cărui piesă, „În container” a fost prezentată în februarie 2009, ca spectacol-lectură, în cadrul programului „Dramaturgi de azi la Odeon”. În această toamnă textul a fost montat pe aceeaşi scenă de regizorul Cristian Ban.
  Spre Occident…
  Să începem prin a spune că spectacolul Teatrului Odeon este una din acele
  Citeste tot pe Yorick
• De la maimuţă la om… şi înapoi de Alexandru Bumbas sursa: Yorick
  „În container” la Teatrul Odeon din Bucureşti, este una dintre acele experienţe dezarmante care ne fac să-i dăm dreptate lui Rousseau cand spunea că omul se naşte bun, dar că societatea este cea care îl distruge. Este acel tip de experienţă care ne pune în faţă, fără milă, traiectoria regresivă a (in)umanului.
  Profund adâncit în mizeria şi nimicnicia societăţii actuale, spectacolul „În container” de Constantin Cheianu, în regia tânărului Cristian Ban (adept declarat al textului dramatic românesc contemporan) spune povestea unor imigranţi moldoveni care, lipsiţi de orice resurse financiare şi repere sociale solide, hotărăsc să plece ilegal în Irlanda, pentru o viaţă mai bună.
  Igor (Mihai Smarandache), Viorel (Marius Damian) şi Sergiu (Dimitrii Bogomaz) sunt trei tineri care se cunosc într-un motel pentru imigranţi ilegali, motel care funcţionează totodată ca fabrică de vise; este locul în care contra unei sume de bani,
  Citeste tot pe Yorick
• Melodie basarabeană de Mircea Ghiţulescu sursa: Luceafărul de dimineață
  După Nicoleta Esinencu jucată la Braşov cu Fuck you Eu.ro.pa, Constantin Cheianu este încă un dramaturg din Basarabia jucat în România, deşi există acolo un cvintet de autori dramatici demni de tot interesul. În container este drama emigranţilor basarabeni, concentrată în câteva scene dramatice bine plasate într-o atmosferă generală de farsă tragică specifică lui Constantin Cheianu. Anume i-am pus alături pe cei doi autori pentru că temele lor sunt identice şi obsesiile comune: soarta basarabeanului care rătăceşte printr-o Europă care nu-l doreşte, ci îl rejectează. Sigur, din punct de vedere tehnic, drama lui Cheianu e mai complexă, mai lucrată, nu e o simplă revărsare, oricât de talentată, de frustrări şi proteste. Este o frumoasă construcţie dramatică, o tristă „melodie basarabeană” - apropo de Melodie varşoviană. Din „melodia” de la Chişinău a dispărut orice urmă de sentimentalism, dar şi melancolia pentru iubirea
  Citeste tot pe Luceafărul de dimineață
• Cronică: În container de Mircea Ghițulescu sursa: TimeOut
  “În container” este drama emigranţi­lor basarabeni concentrată în câteva scene dramatice plasate într-o atmo­sferă de farsă tragică, pornită de la ob­sesia basarabeanului care rătăceşte printr-o Europă ce nu-l doreşte şi îl re­jectează.
  Este o frumoasă construcţie dramatică, o tristă melodie basarabeană, a propos de "Melodie varşoviană" a lui L. Zorin. Oamenii din piesa lui Cheianu trăiesc în epoca graniţelor interzise şi sunt în stare să-şi dea viaţa pentru un paşaport. Viorel Ciobanu a traversat Europa călare pe roata de rezervă a unui tir până în Irlanda... Se poate şi mai rău, ca de pildă să te ghemuieşti într-un contai­ner unde stai două zile cu riscul să te sufoci. Basarabenii orbecăiesc prin Europa în căutare de bani şi hrană, într-o stare de semi-animalitate deplorabilă, aşa cum punctează scena în care oamenii imită maimuţele, una dintre scenele cheie ale specta­colului regizat de Cristian Ban.
  Citeste tot pe TimeOut
• Nu că ne-am bucura de răul altuia, dar mai bine român decât moldovean de Gabriela Lupu sursa: Art Act Magazine
  “În container”, cea mai nouă premieră a Teatrului Odeon, în regia lui Cristian Ban, este un bun exemplu de teatru realist post-socialist.
  Textul dramaturgului basarabean Constantin Cheianu este plin de sevă şi umor, iar rolurile scrise de el dau mult spaţiu de joacă actorilor. Povestea ar fi foarte veselă dacă nu ar fi, de fapt, din cale afară de tristă. Personajele sunt nişte basabareni care fug de sărăcie şi îşi încearcă norocul în Occident. Fiind extracomunitari, cum am fost şi noi până de curând, ei trec graniţele ilegal cu paşapoarte şi nume false, conduşi noaptea prin păduri de călăuze, îmbarcându-se clandestin la bordul unor vapoare, în trenuri de marf, în containere închise ermetic forţând nu numai frontierele statelor pe unde trec, cât, mai ales, graniţele omenescului. Pendularea eternă între viaţă şi moarte, îi transformă in hoţi, în escroci şi mai devreme sau mai târziu, în criminali. Nişte oameni mărunţi care
  Citeste tot pe Art Act Magazine
• Respiră şi plăteşte! de Mihaela Michailov sursa: Art Act Magazine
  Trei basarabeni vor să ajungă în Irlanda. Se bat, îşi vînd ponturi de supravieţuire, beau şi mănîncă, se fură între ei, izbucnesc în plîns şi devin semne pe faianţă. Iconuri ale ratării sau succesului temporar. Sînt notaţi ca nişte pachete care reuşesc sau nu să acceseze destinaţia mult dorită. Viaţa lor e un fake identitar încărcat în recipiente pe care le plătesc cu bancnotele posibilei morţi. Odată intraţi vii, nimeni nu le poate garanta că vor fi descărcaţi tot vii. Tentaţia unui loc cît mai departe de casă anulează umilinţa călătoriei low standards dus. Mintea acestor oameni e setată pe sens unic. Orice întoarcere echivalează cu efortul căderii într-o nouă tentativă de a pleca.
  Sînt oameni care plătesc pentru fiecare cuvînt de identitate nouă, pentru un nume de împrumut, pentru o sintaxă de dislocare şi relocare cu profit existenţial pe termen lung. Sînt oameni-produs, înghesuiţi în cuşti de fier, în spaţii
  Citeste tot pe Art Act Magazine
• Cine zace în container? de Cristina Modreanu sursa: Art Act Magazine
  Într-un container se pune marfă, se pune gunoi sau se pun materiale reciclabile. Dar uneori, în istoria recentă a unei Europe care pretinde că se vrea re-unită, ba poate chiar și în zilele noastre, în containere ajung și oameni. Care admit de bunăvoie, constrânși de datele reale ale vieții lor, să devină marfă, material reciclabil sau gunoi.
  
  ”În container” de Constantin Cheianu este povestea unui tânăr – unul dintre sute, poate mii – care se lasă amăgit de iluzia unei vieți mai bune fiind capabil, cu o naivitatea demnă de o cauză mai bună, să facă/ să creadă /să îndure orice pentru ca iluzia să devină realitate. Așa ajunge Igor, băiatul cuminte crescut de o mamă grijulie, să intre o lume ”secundă”, acea lume în care interlopi și oameni aflați în ilegalitate din varii motive se amestecă și mișună așteptându-și prada, ca într-un limb suspendat în timp. Se duce acolo singur, căutând drumul, și devine unul dintre aceia
  Citeste tot pe Art Act Magazine
• Melodie basarabeană de Mircea Ghiţulescu sursa: Luceafărul
  După Nicoleta Esinencu jucată la Braşov cu Fuck you Eu.ro.pa, Constantin Cheianu este încă un dramaturg din Basarabia jucat în România, deşi există acolo un cvintet de autori dramatici demni de tot interesul. În container este drama emigranţilor basarabeni, concentrată în câteva scene dramatice bine plasate într-o atmosferă generală de farsă tragică specifică lui Constantin Cheianu. Anume i-am pus alături pe cei doi autori pentru că temele lor sunt identice şi obsesiile comune: soarta basarabeanului care rătăceşte printr-o Europă care nu-l doreşte, ci îl rejectează. Sigur, din punct de vedere tehnic, drama lui Cheianu e mai complexă, mai lucrată, nu e o simplă revărsare, oricât de talentată, de frustrări şi proteste. Este o frumoasă construcţie dramatică, o tristă „melodie basarabeană” - apropo de Melodie varşoviană. Din „melodia” de la Chişinău a dispărut orice urmă de sentimentalism, dar şi melancolia pentru iu­birea
  Citeste tot pe Luceafărul
• Moldoveni fără frontiere, uniţi-vă la Odeon! de Gabriela Lupu sursa: Cotidianul
  Cea mai proaspătă premieră a Teatrului Odeon, „În container“, în regia lui Cristian Ban, tratează în maniera râsu’-plânsu’ o problemă socială gravă, şi anume tema migraţiei.
  Marius Damian, Mihai Smarandache si Dimitri Bogomaz, trei "ciobanei" moldoveni la portile Europei
  Piesa basarabeanului Constantin Cheianu este un text extrem de puternic, autentic, „rupt“ din viaţă, aşa cum şi-ar dori să scrie şi tinerii noştri dramaturgi, numai că nu le iese. Pentru că „feelingul“ de realitate nu e dat doar de cantitatea de înjurături „la hectar“, ci de situaţiile create şi de „story“. „În container“ are o poveste. Una în care românii, chiar dacă au depăşit de puţină vreme statutul de extracomunitari, se vor regăsi cu siguranţă. E povestea tinerilor care neavând nici un rost în ţara lor „forţează“ graniţele Occidentului.
  „La mine e a patra oară“, mărturiseşte unul de câte ori şi-a încercat norocul.
  Citeste tot pe Cotidianul