Exploatarea spaţiilor neconvenţionale e semnul de libertate maximă (cu siguranţă nu ultimul!) la care poate râvni şi apelează frecvent deja creativitatea regizorală. Pentru spectacolul lui Gavriil Pinte anunţat în titlul de mai sus, scena mobilă, decorul, şinele de cale ferată, vagonetele în formă de drezine, recuzita şi gradenele au fost aduse de la Oradea şi asamblate în hala "Remarul" din cadrul fostelor uzine "16 februarie" din preajma gării CFR Cluj. Spaţiu rece, imens, sumbru, întunecat, pâclos, puţin ospitalier pentru o reprezentaţie teatrală. Totuşi, locul ales nu i-a împiedicat pe spectatori să se aşeze pe bănci, acoperindu-şi picioarele cu pături. Care au mai apucat. Legendara sirenă a lui Vasile Roaită a anunţat începerea spectacolului. În mediul feroviar descris, surpriza artistică n-a putut să vină altfel decât pe roţi. Liniaritate maximă în consonanţă cu desenul geometric în care sunt drapate personajele, trăsăturile lor,
Citeste tot pe
Agenda LiterNet
