editeaza

• 1
• 2
• 3
• 4

• Păcate şi răscumpărări, dragoste şi ură, viaţă şi moarte de Ileana Lucaciu sursa: Cotidianul
  „Câteva dintre cele mai bune scrieri ale mele sunt despre oameni adevăraţi – nefericiţi, distruşi, îngroziţi. N-am inventat. Şi eu sunt tot aşa. Sunt o fiinţă complicată, ca fiecare dintre noi, cu o mulţime de contradicţii”, declara drmaturgul şi scenaristul Tony Kushner, distins cu “Premiul Pulitzer pentru dramă”, şi cu “Premiul Tony pentru cea mai bună piesă de teatru” în 1993, pentru piesa sa “Angels in America: A Gay Fantasia on National Themes”.
  “Îngeri în America”, dipticul format din “Sfârşitul lumii e aproape” şi “Perestroika”, a fost pus în scenă la Teatrul “Metropolis”, în versiune integrală, de regizorul Victor Ioan Frunză, cele două părţi fiind jucate în două seri consecutiv.
  Un spectacol consistent, solicitant prin emoţia degajată, prin stilul teatral mai puţin obişnuit pentru spectatorul român.
  Textul piesei, a cărei acţiune se petrece în 1985-1986, are o încărcătură socială,
  Citeste tot pe Cotidianul
• Cine e Dumnezeu în „Îngeri în America”? de Monica Andronescu sursa: Yorick
  Dacă afirmaţia lui Tony Kushner – „Câteva dintre cele mai bune scrieri ale mele sunt despre oameni adevăraţi – nefericiţi, distruşi, îngroziţi. N-am inventat. Şi eu sunt tot aşa. Sunt o fiinţă complicată, ca fiecare dintre noi, cu o mulţime de contradicţii.” – este o justificare pentru o interpretare biografistă a textului „Îngeri în America” e o problemă care ar merita, poate, o dezbatere. O dezbatere la care să participe şi spectatori, şi creatorii celor două montări de la Teatrul Metropolis, concretizarea primei încercări de teatru în serial din România, realizate după un text în două părţi. (Precizarea e necesară pentru că Alexandru Tocilescu a încercat în 1982 o formulă asemănătoare, la Teatrul Bulandra, cu „Tartuffe“ şi „Cabala bigoţilor“.)
  Mai mult decât alte spectacole din România actuală şi tocmai pentru că regizorul spune că şi-a propus să ridice povestea deasupra lumii socio-politice căreia îi
  Citeste tot pe Yorick
• Când lumea se sfârşeşte începe „Perestroika” de Monica Andronescu sursa: Yorick
  Un spectacol în două părţi merită o cronică în două părţi, fie şi pentru faptul că, în cazul „Îngerilor în America”, vorbim despre un edificiu dramatic complex, care are nevoie de timp şi de spaţii pentru a se construi.
  „Perestroika”, piesă reprezentată în premieră în România, este continuarea pe care Tony Kushner a scris-o la un an după ce a terminat prima parte, „Millennium Approaches”, tradusă în româneşte prin „Sfârşitul lumii e aproape”. Indicaţia dramaturgului, ca personajele din cele două piese să fie jucate toate de doar opt actori, a fost respectată de Victor Ioan Frunză, care a montat piesele pe scena de la Teatrul Metropolis, cu o distribuţie din care fac parte George Costin, George Ivaşcu, Virginia Mirea, Adrian Nicolae, Alexandru Ion, Sorin Miron, Nicoleta Hâncu şi Cristiana Răduţă-Bobic. Câţiva dintre ei sunt actori cu care regizorul a lucrat intens în ultimii ani la mai multe proiecte, alţii,
  Citeste tot pe Yorick
• Îngeri sau demoni pentru homosexuali de Monica Andronescu sursa: Adevărul literar și artistic
  Pentru prima dată reprezentat integral în România, textul „Îngeri în America“ al luiTony Kushner a fost pus în scenă de Victor Ioan Frunză, la Teatrul Metropolis.
  Timp de două seri diferite, două spectacole de sine stătătoare, cele două părţi ale dipticului „Îngeri în America" - „Sfârşitul lumii e aproape" şi „Perestroika" - construiesc pe scena de la Metropolis lumea tulbure a finalului de mileniu trecut.
  Acea lume tulbure a anilor 1985-1986, când SIDA şi homosexualitatea au transformat America din „ţara tuturor posibilităţilor" într-un tărâm al neputinţei, ale cărui coordonate clare erau moartea, infecţia, drogurile, boala, sexualitatea cu diversele ei forme deviante... precum şi un amestec de religii şi aburi de iubire întunecată. O lume cu fiinţe chinuite, tulburi, căutând drumul, oscilând între ceea ce trebuie şi ceea ce simt/ doresc. O lume în aşteptare.
  O sală de aşteptare uriaşă este şi spaţiul pe care Adriana
  Citeste tot pe Adevărul literar și artistic
• Îngerii lui Victor Ioan Frunză. Ambivalenţă şi polifonie de Valentin Dumitrescu sursa: Revista 22
  Dacă personajele dramaturgului Tony Kushner recompun prin şi dincolo de tenta fantastică fresca unei societăţi şi a unui timp dat, montarea de la Teatrul Metropolis schimbă accentele acestui „basm postindustrial“ al secolului XX.
  Piesele dipticului Îngeri în America, scrise de Tony Kushner la începutul anilor ’90, Sfârşitul lumii e aproape şi Perestroika, au cunoscut în epocă un succes răsunător şi contestări pe măsură. Temele, structura dramatică, incomode normelor constituite, au stat la temelia ambelor atitudini. I s-au decernat premii de excelenţă - Pulitzer, Tony etc. În adaptarea autorului, serialul cu Meryl Streep şi Al Pacino a contribuit la buna aşezare a reprezentării valorii, textul fiind considerat printre cele zece mari creaţii ale veacului trecut. Nu ştim ce loc ocupă opera lui Tennesee Williams într-un astfel de clasament, dramaturg care a dat replicii strălucirea cristalină a poeziei. Mai aproape de romanesc, acest diptic pune
  Citeste tot pe Revista 22
• Îngerii lui Frunză – ipostaze vs hipostază de Doru Mareș sursa: Observator Cultural
  Strania luptă a lui Iacob cu Îngerul, luptă cu un „Domn care binecuvîntează şi rămîne mereu misterios, dovedindu-se de neajuns“ în „această noapte de luptă şi rugăciune care ne este viaţa“, cum explica acum un an Papa Benedict al XVI-lea în Piaţa Sfîntul Petru, poate îmbrăca varii forme fără a pierde sensul în parte relevat, în parte ghicit, în parte perpetuu sub semnul întrebării. La asta m-a dus, în primul rînd, cu gîndul „Maratonul teatral“ propus acum o săptămînă publicului bucureştean de echipa de creaţie Victor Ioan Frunză – Adriana Grand, maraton constînd în trei spectacole:Familia Tót, după Örkény István, Furtuna, după Shakespeare, şi Îngeri în America, după Tony Kushner.
  Cinci zile, trei spectacole (ultimul în două părţi, jucate în două seri consecutive), doi producători distincţi: Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu“ şi Teatrul Metropolis. Şi săli pline în pofida locaţiilor care,
  Citeste tot pe Observator Cultural
• Avem tineri actori de excepție! de Ileana Lucaciu sursa: Blog Ileana Lucaciu
  Spectacolul poate fi șocant pentru publicul nostru prin temele abordate de Tony Kushner în cele două piese – “Sfârșitul lumii e aproape” și “Perestrioka”-, și prin realizarea scenică postmodernistă datorată lui Victor Ioan Frunză (regie), Adraiana Grand (scenografie) și o echipă excepțională de actori.
  Americanul Tony Kushner, dramaturg contemporan consacrat, dar și controversat, cu importante distincții precum Premiul Pulitzer, a scris acest diptic teatral inspirat de biografia sa, cu referință directă la perioada 1985 – 1986. Baza tematicii este discriminarea activă în multiple zone ale lumii. În acea perioadă, de pildă, se acuza că homosexualitatea ar fi cauza îmbolnăvirii de SIDA. Astăzi, nu. Încep să apună la început de mileniu trei și discriminarea rasială, cât și cea etnică, abordate de scriitor. Discriminarea în America, precum și în alte țări democrate, se află acum, în regres. Nu mai este un fenomen absurd,
  Citeste tot pe Blog Ileana Lucaciu
• "Îngeri în America", o simfonie dramatică la Metropolis de Magdalena Popa Buluc sursa: Cotidianul
  Nu pierdeţi dipticul realizat de cuplul Ioan Frunză, director de scenă, şi Adriana Grand, scenograf, montat la Teatrul "Metropolis", ce poate fi vizionat sâmbătă, 25 februarie, ora 19.00, prima parte, intitulată "Sfârşitul lumii e aproape", iar duminică, 26 februarie, ora 19.00, partea a doua, "Perestroika".
  "Îngeri în America" este un basm postindustrial despre diferenţe, despre tabuuri, dar mai ales despre îngerii coborâţi din mistica urbană a intoleranţei. Ei descind din revolta Stonewall şi se regăsesc în tinerii violenţi, dar paradoxal atât de fragili, ai tendinţei Emo, ai mişcării Occupy sau New Age. Nişte băieţi şi nişte fete care nu pot plânge, deşi trăiesc cu lacrima în gât.
  "Îngeri în America" este o felie cu îngeri şi îşi merită fără niciun dubiu calificativul "extaziant", pus de critică. Politică, discriminare, iubire şi ură, sexualitate şi sentiment pur, adunate într-o radiografie a umanităţii euro-atlantice.
  Citeste tot pe Cotidianul
• Nevoia de îngeri de Oltea Neagu sursa: Port.ro
  Adică un spectacol, ba nu, două, sub brand-ul (atât de personal) Frunză & Grand, recunoscut de teatrul românesc şi nu numai de el. Un diptic teatral strălucitor ca anvergură şi realizare Iar meritele îi revin şi producătorului, Teatrul Metropolis, care îşi onorează de această dată misiunea de a fi (deocamdată) unicul teatru de proiecte al capitalei. De-acum înainte nu mai poate să îşi permită să recadă în subterfugii repertoriale cum s-a mai întâmplat, uneori, în trecut.
  Dar să revenim la textele lui Tony Kushner premiate la mijlocul anilor nouăzeci cu prestigiosul Premiul Pulitzer, dar şi multe altele. Este acelaşi deceniu când prima parte din "Îngeri în America" (Sfârşitul Lumii e aproape) a fost prezentată, în premieră pe ţară, la Teatrul Nottara. O tempora, o mores!… Reprezentaţiile bine primite de spectatori au fost, în schimb, întâmpinate cu rezervă de breaslă şi, de ce să nu o spunem, chiar cu adversitate de o parte a
  Citeste tot pe Port.ro
• Îngeri în America şi... pretutindeni de Maria Sârbu sursa: Jurnalul Național
  O impresionantă poveste despre existenţă în lumea de astăzi, în care scara valorilor s-a inversat, propune Victor Ioan Frunză în dipticul de la Teatrul Metropolis „Îngeri în America”. Creatorul a montat cele două piese – „Sfârşitul lumii e aproape” şi „Perestroika” –, scrise în anii ’90 de americanul Tony Kushner, în aşa fel încât produsul scenic să fie văzut două seri consecutiv, deşi fiecare parte reprezintă un spectacol în sine. Să vezi acest text integru, în profunzimea lui, pe scenă este o surpriză, mai ales că multă lume are tendinţa să-l minima­lizeze, luând în considerare strict tema spectaculoasă care este maladia SIDA, aşa cum crede Frunză. Or „Îngeri în America” are diverse teme, predominantă fiind, desigur, cea a intoleranţei faţă de cei care sunt altfel decât restul lumii. Sunt abordate şi teme politice actuale, teme existenţiale.
  Textul (ambele piese), situat între primele zece texte dramatice ale
  Citeste tot pe Jurnalul Național
• „Îngeri în America" sau când Dumnezeu ar trebui dat în Judecată de Gabriela Lupu sursa: Româbia Liberă
  Poate cel mai important eveniment teatral din această stagiune (cel puţin până acum) este dipticul „Îngeri în America", realizat de cuplul Victor Ioan Frunză, director de scenă, şi Adriana Grand, scenograf, montat la Teatrul Metropolis.
  Spectacolul este unul foarte amplu, o „simfonie", cum îi place regizorului să o numească, care pune în acest moment bine ales întrebarea: ce fac oamenii acum, când „sfârşitul lumii e aproape"? (aşa cum se intitulează prima parte a dipticului). Sigur că noţiunea de sfârşit se pune pentru fiecare dintre personaje altfel: sfârşitul fizic iminent pentru cei bolnavi de SIDA, sfârşitul unei iubiri, ajungerea la capătul puterilor, pierderea speranţei sau pierderea credinţei. Piesa lui Tony Kushner (formată, de fapt, din două scrieri distincte), considerată de critica de peste Ocean printre primele 10 texte ale secolului XX, vorbeşte despre toleranţă şi intoleranţă, despre ticăloşie, minciună, iubire şi,
  Citeste tot pe Româbia Liberă
• Recenzie: Îngeri în America – Teatrul Metropolis de Andrei Vornicu sursa: Metropolis online
  Cu siguranță unul dintre cele mai bune spectacole dintotdeauna ale Teatrului Metropolis, „radio-fantezie gay pe temă existențială“ în două părți (Sfârșitul lumii e aproape și Perestroika), Îngeri în America e un diptic teatral în care textul extraordinar – complex, dens și poetic – concordă perfect cu desfășurarea scenică. E dificil de rezumat și de analizat pe scurt un spectacol de o asemenea amploare, fiindcă îți creează în permanență impresia că oricum l-ai aborda, îți scapă ceva sau îl denaturezi sau îl minimalizezi. Îngeri în America trebuie vizionat pentru a fi receptat și revizionat pentru a fi înțeles pe deplin (în măsura în care deplin exprimă o finalitate).
  Spectacolul e o odisee pe interval lung de timp (circa șase luni), care înglobează date istorice, sociale, politice, economice și culturale ale anului 1985 spre 1986 pe continentul american. Deși poate fi perceput în primul rând ca un manifest gay,
  Citeste tot pe Metropolis online
• Zboruri promoţionale către America de Ana-Maria Nistor sursa: Revista Luceafărul
  American style
  Superofertă la Metropolis: două călătorii de persoană la preţ de o poveste cu îngeri incluşi în pachet. Dinner party cu muzici şi proiecţii speciale, lacrimi pe post de welcome drinks. Oricine poate beneficia de câte vouchere doreşte. Cash, check sau credit card. Descrierea promoţiei: pentru prima dată în România e prezentat integral pe o scenă textul care a făcut vâlvă în lumea teatrală americană a anilor ’90, controversat, premiat, înjurat, respectat, ecranizat şi montat cu succes de atunci până azi. Nu rataţi două zile consecutive de poveste în care se amestecă realitatea cu halucinaţia şi visul. Într-o viziune scenică extraordinară, cu o distribuţie care confirmă, dar şi lansează nume. Once upon a time in America. Ieri. Azi. O pledoarie despre prietenie, dragoste, credinţe, boli, neputinţe, ratări şi speranţe. E timpul să rezervi chiar acum un bilet spre ţara tuturor posibilităţilor. Ofertă nelimitată!
  Sec.
  Citeste tot pe Revista Luceafărul
• „Îngeri în America”, diptic teatral la Metropolis de Maria Sârbu sursa: Jurnalul Național
  Cel mai nou proiect al cuplului de creatori Victor Ioan Frunză – Adriana Grand, „Îngeri în America”, este un diptic teatral şi se joacă două seri consecutiv la Teatrul Metropolis. Prima parte – „Sfârşitul e aproape” – poate fi văzută mâine, iar a doua – „Perestroik” poimâine.
  Cele două texte – i-au adus autorului – celebrul dramaturg şi scenarist american Tony Kushner – două Premiul Tony, iar prima parte şi un „Pulitzer”. Chiar dacă sunt programate succesiv, ambele titluri reprezintă montări distincte şi pot fi văzute şi separat.
  Roluri sunt multe, dar directorul de scenă Victor Ioan Frunză a ales doar opt actori. Astfel, un interpret dă naştere în scenă mai multor personaje, conform indicaţiilor autorului. În ambele spectacole joacă Virginia Mirea, George Ivaşcu, George Costin, Sorin Miron, Alexandru Ion, Adrian Nicolae, Nicoleta Hâncu şi Cristiana Răduţă Bobic.
  Secretariatul literar al Teatrului Metropolis
  Citeste tot pe Jurnalul Național
• Îngeri în America, sexualitate şi sentiment pur, iubire şi ură de Magdalena Popa Buluc sursa: Cotidianul
  O nouă gramatică a libertăţii. Teatrul "Metropolis" prezintă pentru prima oară integral, în România, "Îngeri în America", de Tony Kushner, în regia lui Victor Ioan Frunză, cu decorul şi costumele concepute de Adriana Grand, într-un diptic jucat consecutiv în două seri: Partea I – "Sfârşitul lumii e aproape" în 9 februarie, ora 19.00, şi Partea a II-a – "Perestroika", în 10 februarie, ora 19.00.
  O feerie cu îngeri despre vinovăţie, iertare şi nevinovăţie. Cum să îţi trăieşti vinovăţia? Cum să joci cap sau pajură fără să-ţi pierzi viaţa? Cum poţi vedea îngerii?!
  Opt actori - Virginia Mirea, George Ivaşcu, George Costin, Sorin Miron, Alexandru Ion, Adrian Nicolae, Nicoleta Hâncu, Cristiana Răduţă Bobic - răspund la aceste întrebări şi te fac să râzi de lucruri despre care n-ai fi crezut vreodată că se poate râde. Politică, discriminare, iubire şi ură, sexualitate şi sentiment pur, adunate într-o radiografie a
  Citeste tot pe Cotidianul
• Despre mobilă şi durere cu Adriana Grand de Gabriela Lupu sursa: România Liberă
  Întrebările esenţiale ale omenirii nu-i preocupă doar pe teologi sau pe filosofi. În ultimele luni, scenografa Adriana Grand a trebuit să dea răspunsuri cât se poate de concrete la întrebări de genul „cum arată Raiul?" sau „cum pot fi reprezentaţi îngerii?". Toate acestea pentru a realiza decorul şi costumele noii producţii „Îngeri în America".
  Din fericire, acest nou spectacol împacă teatrul cu o constantă pasiune a sa: îngerii. „Ce să spun? Îmi plac îngerii. Mi se par nişte fiinţe minunate pentru că pot îmbrăca mai multe feţe. Între timp, m-am şi documentat în privinţa asta. M-a marcat filmul «Angels in America». Acolo sunt reprezentaţi ca fiinţe puternice, dar şi răzbunătoare. Noi când spunem despre ceva că e angelic ne gândim numai la partea frumoasă, dar să nu uităm că există şi îngeri căzuţi. Nu ştiu exact de unde-mi vine nebunia asta cu îngerii, cert este că nu mă pot abţine să nu bag în spectacole măcar
  Citeste tot pe România Liberă
• Îngeri, homosexuali şi teatru în serial de Monica Andronescu sursa: Adevărul
  Pe 14 şi 15 ianuarie, la Teatrul Metropolis din Bucureşti va fi prezentat în avanpremieră „Îngeri în America“, primul spectacol în două părţi de pe o scenă din România.
  Considerate printre cele mai importante zece texte dramatice ale secolului trecut, cele două piese ale dramaturgului Tony Kushner, „Apropierea mileniului" şi „Perestroika", reunite sub titlul „Îngeri în America", vor fi pentru prima dată reprezentate integral în România, în direcţia de scenă a lui Victor Ioan Frunză. După ce, în 1998, Theodor Cristian Popescu a montat la Teatrul Nottara doar prima parte, de data asta noutatea absolută constă în faptul că Victor Ioan Frunză aduce pe o scenă autohtonă noţiunea de „teatru în serial".
  Percepută la vremea la care a fost scrisă, la începutul anilor '90, drept un manifest al drepturilor culturii şi mişcării gay, piesa a fost distinsă în 1993 cu premiul Pulitzer şi de două ori cu Tony Award. Povestea tulburătoare a
  Citeste tot pe Adevărul