Pe scena de la Sala "Liviu Rebreanu", regizorul Felix Alexa, pe care trebuie de acum să-l trecem de la categoria "tineri" la "maturi", după ultimele sale spectacole, s-a înfruntat cu un text datat (anul naşterii 1730) în bună măsură, dar într-o traducere care-l înviorează prin actualizarea cuvântului şi supleţea frazei oferite de Dan C. Mihăilescu. El mânuieşte inspirat textul lui Marivaux şi Felix Alexa aruncă o privire şi veselă şi nostalgică după puritatea iubirii de anţărţ. Astfel, cu cîţiva actori dotaţi, dar dotaţi cu adevărat, plini de farmec, cu simţul poantei şi al ritmului, au fost ridicate pe mica scenă voioase întâmplări, spre bucuria spectatorilor dornici de râs necăznit sau de zâmbet tandru.
De departe cea mai cunoscută comedie a lui Marivaux, "Jocul dragostei şi-al întâmplării", scrisă pentru actorii italieni dependenţi încă de Commedia dell'Arte (actori pentru care mai scrisese sau însăilase zeci de texte),
Citeste tot pe
România Liberă
