editeaza

• 1
• 2

• Marile drame sunt simple, iar micile vieţi sunt complexe - Kimberly la FNT, 2017 de Andrei Vornicu sursa: Agenda LiterNet
  Tolstoi spunea în deschiderea la Anna Karenina că toate familiile fericite se aseamănă, dar familiile nefericite sunt nefericite în felul lor. Spectacolul Kimberly, pus în scenă de Andreea Vulpe la Teatrul de Comedie şi prezentat în cadrul FNT 2017 este o exemplificare a celebrei introduceri. Piesa din 2010 a laureatului Pulitzer David Lindsay-Abaire prezintă o familie americană disfuncţională, o temă comună, dar scoasă din grila standard.
  Personajul omonim, Kimberly (Virginia Mirea) este o tânără care tocmai împlineşte 16 ani, vârsta la care cei afectaţi de boala de care suferă aceasta îşi găsesc sfârşitul. Kimberly este o adolescentă aparent obişnuită, doar că organismul ei îmbătrâneşte de 4,5 ori mai repede decât unul obişnuit, ceea ce va duce la un deces prematur. Singurul ei prieten este Jeff (Vlad Bîrzanu), un adolescent de aceeaşi vârstă, care este ignorat de tatăl său, un puşti solitar, dar inteligent, şi care nutreşte unele
  Citeste tot pe Agenda LiterNet
• Kimberly, carpe diem! de Oana Bogzaru sursa: Yorick
  Cum îl convingi pe spectator să plece cu povestea ta în minte și să nu-i dea drumul nici când intră în magazin, în autobuz sau în casă? Cum îl faci să se reîntoarcă la povestea ta măcar peste câteva zile, ore, minute? Dacă viața tuturor poveștilor ar fi menită să dureze doar o oră sau două, cât ține spectacolul de teatru, atunci ar avea o soartă tristă și complet defavorabilă. Însă, din fericire, există povești pe care le adopți în secret, te culci și te trezești cu ele în minte zile în șir. Îți invadează spațiul intim, îți inundă sufletul și asta e frumusețea lor; iar dacă sunt „povestite” cu măiestrie, atunci devin perseverente, insistente, fascinante.
  Andreea Vulpe se numără printre regizorii de teatru cărora, fără doar și poate, le place să pună în scenă povești ample, adânc îngropate în suflet sau care abia acum se întâmplă, sub ochii spectatorilor. În orice caz, personajele sale sunt marcate de trăiri
  Citeste tot pe Yorick
• Puterea visului sau Kimberly la Teatrul de Comedie de Doina Papp sursa: Adevărul
  Kimberly e o fetiţă, o adolescentă despre care regizoarea ne spune că are 16 ani şi merge pe 60. Asta pentru că în visele ei (aici, personajul Andreea Vulpe ia locul eroinei, sau invers) Timpul nu există, ci doar un fel de maşină a Timpului cu care călătorim prin lume dacă suntem în stare. Sau dacă ea e în stare.
  Fiindcă maşina din care Kimberly visează să vadă şi să înţeleagă lumea e un hârb, drept pentru care viaţa cam trece pe lângă şi o lasă pe marginea drumului cum chipurile ne spune autorul. În această piesă poetică, deosebit de frumoasă, nici familia lui Kimberly nu e una obişnuită. Cu un tată beţiv care se abureşte la gândul că trebuie să se ducă acasă, cu o mamă fixată în coconul gravidiei fiindcă vrea să facă un alt copil şi să-l nimerească fără boli moştenite, şi cu o soră care trăieşte pe lângă pubele şi plănuieşte spargeri fantasmagorice, fata de 16 spre 60 are o viaţă plină de surprize.
  Citeste tot pe Adevărul
• Viaţa pe fast forward a lui „Kimberly” de Alina Epingeac sursa: Yorick
  Este fascinant să te bucuri de poveşti. Indiferent de vârstă. Poate cea mai frumoasă funcţie a teatrului este să spună poveşti. De multe ori se întâmplă ca jocul actorilor sau regia, sau scenografia să înghită povestea şi să pleci din sala de spectacol cu imagini sau replici care îţi rulează în cap ca un refren şi peste câteva zile să îţi dai seama că nici măcar nu îţi mai aduci aminte despre ce era vorba. Frumos e atunci când personajele sunt cele care rămân cu tine, când imaginile nu sunt doar izbutite estetic, ci construiesc un univers pentru acea istorioară care te-a emoţionat sau te-a făcut să râzi.
  „Kimberly” de David Lindsay-Abaire montat de Andreea Vulpe la Sala Studio a Teatrului de Comedie este un asemenea spectacol care te face să zâmbeşti amar şi la câteva zile bune după vizionare. Acest episod din viaţa unei fete de 16 ani care arată de 60 şi şi trăieşte cu frică, poate, ultimele zile şi încearcă să împace pe
  Citeste tot pe Yorick