editeaza

• 1
• 2
• 3
• 4

• Lecţia… din Iad de Alexandru Bumbaş sursa: Yorick
  Punându-şi în evidenţă din ce în ce mai mult şi mai des talentul de regizor, actorul Horaţiu Mălăele montează pe scena Atelier de la Teatrul Naţional, „Lecţia” lui Eugene Ionesco.
  Mărturisesc de la început că spectacolul a fost o surpriză foarte plăcută, întrucât, aşteptându-mă la o montare ancorată în contemporan, menită să reflecte sistemul de învăţământ corupt şi pervers din România, am asistat, de fapt la o lecţie teatrală despre sensul vieţii. Mai bine spus, despre lipsa de sens a ei, despre incapacitatea de comunicare, despre elucubraţiile pseudo-ştiinţifice ridicate la rang de valori universale şi, nu în ultimul rând, la o lecţie de artă a actorului.
  Mălăele îşi plasează cele 3 personaje într-un decor care îi şi aparţine; un spaţiu fără limite în centrul căruia se află o „masă-sicriu” care devine spre final, cufăr al fetişurilor Profesorului. La această masă sunt aşezate două scaune asemănătoare
  Citeste tot pe Yorick
• “Lecția” – un spectacol atractiv … de Ileana Lucaciu sursa: Blog Ileana Lucaciu
  În 2009 se împlinesc o sută de ani de la naşterea părintelui teatrului absurd, Eugene Ionesco, şi Naţionalul bucurştean îl omagiază prin spectacolul “Lecţia”, în regia lui Horaţiu Mălăele. Actorul şi regizorul, apreciat pentru meritele sale creatoare de evenimente culturale, şi-a mai exersat talentul pe această piesă în 1997 la Theatrum Mundi, devenit de doi ani preţuitul Teatru Metropolis.
  Din nou, trebuie să amintim argumentarea dramaturgului referitoare la absurdul cultivat în piesele sale pentru că viaţa de zi cu zi e împănată cu situaţii absurde care pe scenă trebuiesc tratate realist cum se petrec şi în viaţă, preciza Ionesco. În “Lecţia”, cazul profesorului de matematică exasperat de eleva sa neştiutoare este unul din pretextele expunerii credinţei lui Eugene Ionesco” că nu există teatru fără o taină ce se dezvăluie”. Aici, taina ar putea fi pericolul indolenţei necunoaşterii lucrurilor elementare. Horaţiu Mălăele
  Citeste tot pe Blog Ileana Lucaciu
• Ionesco în două dintre piesele lui fundamentale de Mircea Morariu sursa: Revista Familia
  Doar o singură zi am putut petrece la Galaţi, unde, între 1 şi 8 octombrie, s-a desfăşurat cea de-a XX a ediţie e Festivalului de Comedie. O întâmplare fericită a făcut ca în ziua respectivă să pot vedea două spectacole cu piese de Eugène Ionesco- primul cu Cântăreaţa cheală, cel de-al doilea cu Lecţia, spectacole de calibre diferite, cu interpreţi cu experienţă scenică substanţial diferită, ambele aducând însă în atenţia publicului texte dintre cele mai cunoscute dar şi dintre mai dificile din creaţia unuia dintre cei mai importanţi înnoitori ai limbajului dramaturgic din secolul al XX lea.
  Exegeza literară socoteşte Cântăreaţa cheală nu doar piesa de debut a marelui dramaturg. Într-o carte fundamentală- Eugène Ionesco: teme identitare şi existenţiale (Editura Junimea, Iaşi, 2006), Matei Călinescu urmăreşte felul în care, în această piesă, rescriere pe tărâm francez a unui text conceput în România- Englezeşte fără
  Citeste tot pe Revista Familia
• Jurnal de selecţioner (21) de Cristina Modreanu sursa: Art Act Magazine
  Lecția lui Mălăele
  Locul. Teatrul Național din București, sala Atelier. Un spațiu de joc prea puțin folosit pentru experimentele la care s-ar preta, după cum am mai detaliat în această rubrică.
  Călătoria. Îmi place să merg pe jos până la Național, fiindcă stau aproape, iar vremea a devenit frumoasă acum, la început de vară și final de stagiune. Însă când am mers să văd "Lecția" m-am speriat, fiindcă trecând pe lângă ambasada SUA am văzut parcă mai mulți oameni ca niciodată așteptând în fața ei. Am aflat că unii vin de cu seară, ca să fie acolo dimineața, pentru coada la vize. Asta mi se pare mai absurd decât orice text de teatru abusrd.
  Producția. Horațiu Mălăele s-a îndrăgostit de "Lecția" lui Eugene Ionesco de mai multă vreme. La sfârșitul anilor 90 am văzut un spectacol al lui cu acest text la Teatrul Nottara și mi-o amintesc bine pe actrița Clara Vodă care interpreta excelent rolul Elevei, precum si pe Horatiu
  Citeste tot pe Art Act Magazine
• Lecţia de Cristiana Gavrilă sursa: Time Out Bucureşti
  Horaţiu Mălăele se întoarce la “Lecţia” lui Ionesco, pe care a mai montat-o în urmă cu câţiva ani la Theatrum Mundi.
  Când un regizor revine la un text, aştepţi să vezi ori o reluare a unui spectacol mai vechi, ori o abordare a ideilor diferită. Noua Lecţie a lui Mălăele nu se încadrează în niciuna dintre aceste situaţii. Este un spectacol integrat coerent teatrului ionescian, bine susţinut de distribuţie şi alimentat regizoral din posibilităţile multiple ale textului lipit pe expresivitatea actorilor. De fapt, acesta este punctul reuşit al spectacolului. Şi, probabil, motivul pentru care treci de exagerările în care pică Horaţiu Mălăele, actorul, în rolul Profe­so­rului, necenzurat, de această dată, de Mălăele regizorul.
  Citeste tot pe Time Out Bucureşti
• "Lecţia” lui Mălăele, de patru ori în Italia de sursa: Jurnalul Național
  Horaţiu Mălăele are mare succes în Italia. S-a văzut acest lucru chiar cu două luni în urmă, când la Teatro Belli din Roma a jucat în "Podu'", spectacol pe care l-a şi regizat la Teatrul Metropolis din Bucureşti. Acum, artistul pleacă într-un alt turneu în Italia, de data aceasta cu "Lecţia" de Eugène Ionesco, o creaţie montată tot de el, dar la Teatrul Naţional din Bucureşti, şi care va avea patru reprezentaţii la Barberino di Mugello şi Florenţa.
  Dacă turneul cu "Podu'" a fost organizat de Accademia di Romania in Roma - ICR, cel de acum, cu "Lecţia", se înscrie în proiectul internaţional, realizat de Catalyst şi Regiunea Toscana, în colaborare cu Associazione Teatro Puccini, Primăria din Barberino di Mugello, sub patronajul Ambasadei României în Italia.
  Primele două reprezentaţii vor avea loc la 26 şi 27 martie, la Teatrul Corsini din Barberino di Mugello. Apoi, la 30 şi 31 martie, publicul din Florenţa va avea parte de acest spectacol,
  Citeste tot pe Jurnalul Național
• Terapia prin şoc de Răzvan Niță sursa: Port.ro
  Eugen Ionesco considera că totul este derizoriu pentru că însăşi fiinţa umană stă sub semnul derizoriului. În aceste condiţii, relaţiile interumane nu se consumă, doar se epuizează. Despre rezistenţă este vorba şi în piesa "Lecţia". Unul dintre cele mai acerbe raporturi care se pot stabili în lume este cel între profesor şi elev. La limită, orice comunicare între maestru şi discipol este o luptă de tipul "care pe care". La aceasta se adaugă şi o dimensiune senzuală, chiar erotică. Profesorul şi Eleva nu-şi împărtăşesc cunoştinţe, ci se vânează reciproc, se iau în bătaia puştii speculându-şi fiecare acces de furie sau moment de slăbiciune.
  Ritmul este ascendent pentru că ceea ce îşi propune Ionesco şi reuşeşte să transpună Horaţiu Mălăele este construirea unei crize, o criză de personalitate dar şi o criză a comunicării, a limbajului în sine.
  În interpretarea perfect gândită şi asumată de cei doi protagonişti,
  Citeste tot pe Port.ro
• Lecţia fantasmagorică a lui Horaţiu Mălăele de Maria Sârbu sursa: Jurnalul
  Piesa lui Eugène Ionesco "Lecţia" a cunoscut o nouă montare pe scena românească - la Teatrul Naţional din Bucureşti, Sala Atelier. Regia este semnată de Horaţiu Mălăele.
  Scrisă în 1950, "Lecţia" lui Ionesco a văzut lumina rampei, în special după 1990, în câteva variante regizorale, printre care cea a lui Mihai Măniuţiu, de la Teatrul Naţional din Cluj, cea a lui Horaţiu Mălăele de la Theatrum Mundi sau cea a lui Victor Ioan Frunză de la Teatrul Maghiar din Timişoara.
  Ne întrebăm, de ce oare acest text al clasicului Eugène Ionesco este pus în scenă atât de rar? Totuşi, Mălăele l-a ales pentru a doua oară ca să-l regizeze şi să interpreteze rolul principal - cel al Profesorului. El creează acest spectacol în cheie comică, până la un punct. Absurdul, fără vreun impediment, trece în farsă.
  O farsă tragică - asta este lecţia ionesciană, în opinia lui Mălăele: "O farsă tragică ce denunţă absurditatea tezelor unice şi
  Citeste tot pe Jurnalul
• Adevăruri ionesciene de Dan Boicea sursa: Adevarul
  Afirmaţiile lui Ionesco îl prind în ofsaid pe Horaţiu Mălăele. Eugène Ionesco: „Orice operă este agresivă; noul, asta e: insolenţă. Nu există viaţă, nu există mişcare în artă fără agresiune, fără nou. Da, agresiunea este noul“.
  Spectacolul „Lecţia“, regizat de Horaţiu Mălăele la Teatrul Naţional din Bucureşti, va avea un succes monstru la public, cu toate că nu creează o nouă formulă de teatru şi scoate la iveală un actor incapabil să se mai reinventeze. Mălăele trăieşte din reflexele trecutului şi a încetat să fie surprinzător. Actorul îşi aplică reţetele până la epuizare: redundanţele-text, redundanţele-grimasă, redundanţele-improvizaţie.
  „Teatrul moare din lipsă de îndrăzneală“, mai spunea Ionesco. Teatrul lui Mălăele trăieşte printr-o autoreglementare sufocantă, pentru că încă mai aplică toate tertipurile pe care le ştie, deja, toată lumea. Iar spectacolul îşi ia o plasă de siguranţă care îi
  Citeste tot pe Adevarul
• Farsa lui Malaele de Adriana Vasiliu sursa: Ziua.net
  Horatiu Malaele abordeaza, atat ca regizor, pentru prima oara pe scena Teatrului National, dar si ca interpret, spectacolul "Lectia" lui Eugene Ionesco, alaturi de Natalia Calin / Victoria Dicu si Aylin Cadar.
  La prima vedere, pare a fi un subiect simplu, un gen de "Scufita rosie" care intra in casa lupului si in final "este inghitita" de catre acesta. O eleva dornica de a-si adanci cunostintele, pentru a-si putea lua "doctoratul total", vine pentru lectii particulare acasa la un profesor. Pentru inceput acesta ii face un examen sumar al cunostintelor, ca sa inteleaga cam care-i este nivelul si la ce sa lucreze mai aprofundat.
  La aritmetica, fata e zero la capitolul adunare si scadere. In schimb, reproduce din memorie, cu foarte mare
  precizie, rezultate ale unor operatii complicate de inmultire, lucru care il deruteaza pe profesor. Iritat, acesta incepe sa-i predea elemente de lingvistica si filologie comparata, insa eleva se plictiseste si se plange din ce in ce mai des de o
  Citeste tot pe Ziua.net