Vechi si nou, tristete si amuzament, opacitate si transparenta sunt doar cateva dintre cuvintele care iti vin in minte dupa reprezentatia Livezii de visini de la Teatrul National. Cand e vorba de Cehov niciodata nu se spune destul, mereu e ceva care scapa, care ramane ascuns dupa o perdea de ceata. David Doiashvili a aratat inca o data acest lucru prin montarea originala, plina de fantezie si tristete de la TNB.
Regizorul a reusit sa aduca in fata publicului nu doar atmosfera piesei lui Cehov, ci intreg spiritul rus. Timp de aproape trei ore o particica din viata unei familii e servita spectatorului fara menajamente, cu bune si cu rele.
La fel cum fiecare personaj are un rol bine stabilit in mecanismul care pune actiunea in miscare, asa si actorii care dau viata celor douasprezece personaje au, si ei, o atributie speciala de a face unic jocul personajelor.
Irina Movila da viata unei Ranevskaia puternice si fragile care, invinsa de societate, incearca sa se recupereze atat pe sine
Citeste tot pe
Raftulcuidei.ro