În absenţa unui centru profesionist de documentare teatrală, a cărui lipsă nu o voi deplânge niciodată îndeajuns, nu îmi e tocmai uşor să spun a câta adaptare a celebrului roman Maitreyi e cea care a furnizat suportul dramaturgic pentru spectacolul de la Teatrul Municipal din Baia Mare.
Utilitatea unui astfel de centru o explic cu toate că ştiu că o fac fără niciun fel de rezultat fiindcă orice ministru al Culturii, din orice partid ar face parte el, nu o înţelege ori se face că nu o înţelege. Probabil că e vorba despre a treia, asta dacă suntem de acord că regizoarea Chris Simion a furnizat deja două fiindcă, fără doar şi poate, între cea folosită în spectacolul din anul 2007 al (pe atunci) Trupei „Iosif Vulcan” a Teatrului de Stat din Oradea şi cea utilizată pentru montarea de la Compania D’AYA sunt diferenţe substanţiale. Adaptarea semnată de Oltiţa Cîntec şi de Adrian Roman e una centrată asupra poveştii de dragoste dintre
Citeste tot pe
Adevărul
