editeaza

• 1
• 2

• O nouă generașie de actori își consolidează valoarea de Ileana Lucaciu sursa: Spectator
  Anul trecut, Naționalul bucureștean a găzduit festivalul internațional NETA (New European Theatre Action), iar în progamul său se afla și “Medeea, mama mea”, spectacol al Teatrului Laborator “Sfumato” din Sofia. (Festivalul a fost comentat pe acest blog.) Autori ai textului erau Ivan Dobcev și Stefan Ivanov. Textul prezentat acum, pe prima scenă a țării, poartă semnătura doar a lui Ivan Dobcev și a suferit unele modificări pentru a consolida tema de bază propusă – curentul actual al migrației. Spectacolul are drept regizori pe Ivan Dobcev și Margareta Mladenova, inițiatorii Teatrului “Sfumato” de la Sofia, un laborator de creație preocupat de ruperea convenției teatrale tradiționale. Cei doi regizori aplică și spectacolului din Capitală aceiași metodă de inovație teatrală, servită și de compoziția textului apropiată de schema teatrului epic.
  Piesa “Medeea, mama mea” atenționează asupra problemei migrației axată în special pe
  Citeste tot pe Spectator
• Bulgarul care pictează aerul la Teatrul Național din București de Horia Ghibuțiu sursa: Blog de ziarist
  „Medeea, mama mea”, premieră în această stagiune la Teatrul Național din București, e o tragicomedie contemporană despre dezumanizare, desacralizare a maternității, spirit nomad și spirit balcanic.
  Textul bulgarului Ivan Dobcev, care și regizează împreună cu Margarita Mladenova spectacolul pus în scenă la TNB, e o revelație pentru publicul român, acesta putând descoperi o mostră de teatru necomercial, teatru în stare pură, având sorgintea în Teatrul Laborator Sfumato, fondat de Dobcev și Mladenova la sud de Dunăre după 1990.
  Sunt câteva chei de lectură esențiale – se găsesc și în inspiratul caiet-program – pentru perceperea corectă a aplaudatului text montat la Naționalul bucureștean (am văzut spectacolul, cu delectare, aseară, la premiera pentru presă). Le punctez sumar:
  Regizorul Dobcev a făcut liceul de arte plastice, pentru ca apoi să fie admis atât la scenografie, cât și la regie, alegând-o pe ultima. Continuă să picteze
  Citeste tot pe Blog de ziarist
• Medeea, (vai) mama mea de Alina Epingeac sursa: Yorick
  „Să gândim în sala de teatru!” Iată un deziderat onorant şi promiţător. Între comedii spumoase şi entertainment, teatrul concentrat asupra laturii intelectului este de-a dreptul o provocare. Dacă nu un lux. Un spectacol în care mintea spectatorului să fie invitată la conexiuni şi la interpretări personale, în care cultura generală să fie angrenată în receptare şi intuiţia stimulată poate fi pe cât de rar, pe atât de revigorant pentru spectatorul obişnuit să privească amorţit din întunericul sălii.
  La nivel declarativ exact acest lucru îşi propun şi Ivan Dobcev şi Margarita Mladenova regizând „Medeea, mama mea” la TNB. Cel mai reuşit element al spectacolului este, însă, caietul program. Nu ştiu dacă e recomandată lecturarea lui înainte de experienţa vizionării – orizontul de aşteptare creat ridică entuziasmul încă şi mai sus şi mult prea departe de realitatea de pe scenă, aşa că dezamăgirea va fi şi mai acerbă.
  Citeste tot pe Yorick