Odată ce nostalgia dictaturilor a reapărut pe fundalul unui capitalism falimentar, cu viralizarea unor formule de guvernare iliberale, ale căror derapaje autoritariste sînt, deocamdată, înfierate doar din vîrful buzelor, artiştii şi-au reamintit literatura distopică. 1984 de George Orwell, Fahrenheit 451 de Ray Bradbury, Povestea slujitoarei de Margaret Atwood, Procesul de Franz Kafka, Călătoriile lui Gulliver de Jonathan Swift au reapărut în teatru şi film, ca premoniţii ale lumii contemporane. Teatrul Excelsior, al cărui repertoriu pentru publicul tînăr conţine cîteva titluri importante din literatura universală (Împăratul muştelor, Hamlet, The History Boys, Aventurile lui Tom Sawyer), a inclus în această stagiune şi Minunata lume nouă de Aldous Huxley, în viziunea regizoarei Catinca Drăgănescu.
Minunata lume nouă este o variantă coşmarescă a unui capitalism decrepit combinat cu o tehnologizare scăpată de sub control, din care rezultă o
Citeste tot pe
Dilema veche