editeaza

• 1
• 2

• Feminism şi homosexualitate în lumea lui Shakespeare de Monica Andronescu sursa: Adevărul literar și artistic
  „Neguţătorul din Veneţia“, pus în scenă de Laszlo Bocsardi la Teatrul „Tamasi Aron“ din Sfântu Gheorghe, aduce în prim-plan probleme ale societăţii contemporane.
  Acum, mai mult ca oricând, „Neguţătorul din Veneţia", una dintre piesele controversate ale lui Shakespeare, este un fel de instrument prin care se poate lua pulsul societăţii şi al felului în care anumite teme delicate, vechi şi noi de când lumea, sunt ascunse ori aduse în prim-plan.
  Controversată, pentru că la acel moment, dar şi de-atunci încoace, povestea despre evreul care cere pe post de dobândă „un funt" din carnea datornicului său, aduce în prim-plan câteva probleme care astăzi sunt în atenţia mass-mediei din lumea întreagă: homosexualitate, antisemitism, xenofobie, feminism... Iar o interpretare regizorală este sau poate fi o cheie pentru felul în care sunt ele „citite" şi înţelese în timpul şi în spaţiul în care creatorul respectiv alege să le pună în
  Citeste tot pe Adevărul literar și artistic
• “Neguțătorul din Veneția“ – Teatrul “Tamasi Aron“ din Sfântu Gheorghe de Ileana Lucaciu sursa: Blog Ileana Lucaciu
  5 NOIEMBRIE – FNT ( Ediția XXI )
  Shakespeare a fost mai mult prezent în actuala ediție a FNT, decât în cele precedente prin spectacole culturale de marcă, precum “Macbeth (Un studiu)” în regia lui Radu Penciulescu, “Furtuna” în regia lui Victor Ioan Frunză (Centrul Cultural UNESCO : “Nicolae Bălcescu”), “Nevestele vesele din Windsor” în regia lui Alexandru Tocilescu (Teatrul Metropolis) – comentate pe blog la data premierei, cărora li s-au alăturat “Othello și prea iubita lui Desdemona” în regia lui Mihai Măniuțiu (Teatrul de Mișcare Studio M. din Sfântu Gheorghe) și “Neguțătorul din Veneția” în regia lui Laszlo Bocsardi (Teatrul “Tamasi Aron” din Sfântu Gheorghe). Mai tinerii regizori, cât și teatrele, îl ocolesc pe Shakespeare pentru dificultatea scrierilor sale care pune la grea încercare, atât pe regizori, cât și pe actori.
  Printre puținii regizori inventivi, dar reținut în a folosi “inovații” teatrale,
  Citeste tot pe Blog Ileana Lucaciu
• Între Veneţia şi lumea ideilor de Monica Andronescu sursa: Yorick
  Poate mai mult ca în alte vremuri, una dintre piesele cele mai controversate, disputate şi discutate ale lui Shakespeare, „Neguţătorul din Veneţia”, este, în epoca noastră, un barometru pentru felul în care temele delicate, vechi şi noi de când lumea, sunt ascunse ori aduse în prim-plan. Şi, totodată, pentru felul cum sunt înţelese sau tratate. Homosexualitate, antisemitism, xenofobie, feminism, toate îşi pot găsi, pe rând sau împreună, o interpretare în spectacol, în funcţie de felul cum ele sunt citite/ decodate/ înţelese/ tolerate în timpul şi în spaţiul în care un regizor alege să pună în scenă acest text.
  Este şi cazul montării lui Laszlo Bocsardi, de la Teatrul „Tamasi Aron” din Sfântu Gheorghe, care, dincolo de criticile de ordin estetic care i se pot aduce, propune o discuţie în limbaj artistic despre toate aceste probleme, adesea supralicitate în discursul public din societatea contemporană.
  Într-un decor sumar,
  Citeste tot pe Yorick
• Unul, altul, celălalt, același de Alice Georgescu sursa: Dilema veche
  Dintre toate piesele lui Shakespeare, Neguţătorul din Veneţia este, cu siguranţă, cea mai „problematică“; sau, dacă vreţi, cea mai „controversată“. Ghilimelele (care pot, în cazul disputelor pur academice, să şi lipsească) semnalează nu atît o caracteristică în sine a scrierii, cît, mai degrabă, tipul de receptare de care ea, scrierea, a avut parte de-a lungul timpului. Este Neguţătorul... o piesă antisemită sau, dimpotrivă, una pledînd pentru toleranţă şi bună înţelegere transrasială? (Şi corolarul: este Shakespeare un autor antisemit sau dimpotrivă?) La întrebările de acest gen, după cum se ştie, răspunsul nu-i uşor de dat, capcana „corectitudinii politice“ aşteptînd răbdător – ca, de altminteri, şi cea a fanatismului extremist – să înşface orice muscă ce-ar bîzîi retoric pe marginea chestiunii. O margine, trebuie spus, la fel de alunecoasă astăzi ca şi acum patru sute şi ceva de ani, cînd a fost scrisă piesa
  Citeste tot pe Dilema veche