La nu mult timp după ce uimea cu albumele Aberaţii sonore (1997) şi Republica Mioritică România (1999), Ada Milea continua să şocheze renunţând la statutul de actriţă a Teatrului Naţional din Tg. Mureş şi la aparent promiţătorul contract canadian cu "Cirque du Soleil", revenind în nesiguranţa balcanică al cărei produs artistic este, de altfel şi abordând o cale cât se poate de independentă.
Noua producţie discografică Ada Milea - No Mom’s Land (titlu omonim cu acela al spectacolului de la Teatrul Luni, în care joacă în regia lui Radu Afrim) este editată de Green Hours şi este distribuită (sau nu) în unele locuri (prea puţin cunoscute) din Bucureşti. Albumul conţine şi melodiile din piesă, dar şi multe altele. Discul No Mom’s Land denotă o evoluţie a preocupării protagonistei pentru aspectele muzicale ale creaţiei ei, textul rămânând însă şi acum cel care domină. Deşi citatul melodic (din folclorul sătesc, orăşenesc, romanţă,
Citeste tot pe
Agenda LiterNet