Am să încep prin a spune că în stagiunea curentă a Naţionalului din Târgu-Mureş, Nora reprezintă una din extrem de puţinele propuneri onorabile pe care instituţia le face publicului. Prin urmare, din capul locului trebuie spus că acest spectacol, cu toate lipsurile lui, reprezintă de fapt gura de aer proaspăt într-un program fără vlagă şi fără vreo coerenţă.
Propunerea pe care o face regizorul Sorin Militaru este aceea de a reciti piesa lui Ibsen folosind datele contemporaneităţii, respectiv avem de a face cu o familie care trăieşte într-un mediu steril (redat prin decorul confecţionat din material termopan), arid (redat prin economia de obiecte prezente în scenă şi prin liniile trasate ferm ale decorului, precum şi prin economia de culoare), un mediu al îmbogăţiţilor care se trezesc puşi în faţa unei dileme morale. Torvald, capul familiei, este pentru toată lumea exemplu de verticalitate şi moralitate, un om cu principii ferme şi
Citeste tot pe
Agenda LiterNet
