editeaza

• 1
• 2

• Aselenizare de Maria Ruxandra Burcescu sursa: Agenda LiterNet
  Dacă regizorul Bobi Pricop şi-a propus ca, preţ de o oră şi jumătate, să îşi transpună spectatorul într-o lume stranie, fragilă şi de o frumuseţe ireală, în spectacolul O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii, atunci acest lucru i-a ieşit de minune. Despre acest spectacol s-a scris mult, dar simplul adevăr este că doar în lumea sălii de teatru poţi pătrunde în acest univers extrem de volatil al minţii unui adolescent de 15 ani care suferă de sindromul Asperger.
  Adaptare a romanului cu acelaşi nume al autorului Mark Haddon, O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii îl are în centru pe Christopher (Ciprian Nicula), care este un adolescent special. Nu în sensul de dificil sau problematic ci care, pur şi simplu, se raportează la realitatea înconjurătoare altfel decât restul oamenilor. Aflăm că suferă de sindromul Asperger, o formă de autism funcţional, dar cred că este foarte puţin relevantă definiţia acestui sindrom.
  Citeste tot pe Agenda LiterNet
• Cîteva note de spectator – sau Criticul, o fiinţă greu de mulţumit de Mirella Patureau sursa: Dilema veche
  O întîmplare ciudată cu un cîine la miezul nopții, o adaptare de Simon Stephenson după un roman de Mark Haddon, din 2003, a fost pusă în scenă de Bobi Pricop la Teatrul Național din București. El preia așadar un mare succes internațional, spectacolul a fost jucat la Londra, la Gielgud Theatre, unde a fost distins cu vreo șapte premii, și re­luat cu același succes pe Broadway la New York. Este o poveste abil scrisă despre un adolescent atins de sindromul Asperger, zis și sindromul savantului. Christopher suferă de tulburări de comportament în relațiile cu ceilalți, dar are capacități intelectuale deosebite, în speță matematică și astronomie. În miez de noapte, el descoperă cadavrul unui cîine și pornește o anchetă pentru a găsi vinovatul, acțiune ce-l va conduce însă la descoperiri dureroase din propria sa viață. Spectacolul, ca și cartea, este purtat de monologul sau jurnalul intim al acestuia și se sprijină pe un foarte tînăr interpret,
  Citeste tot pe Dilema veche
• Emoţii concentrate de Mircea Morariu sursa: Adevărul
  Se prea poate să fiu un spectator învechit, cu prea multe tabieturi din alte vremuri. Din anii ’70-’80, atunci când am făcut greşeala de a mă forma. Având şansa de a vedea ultimele spectacole create în România, la Teatrul „Bulandra”, de Liviu Ciulei, dar şi marile montări, de referinţă, ale regretatului Alexandru Tocilescu ori ale extraordinarei Cătălina Buzoianu. O regizoare ale cărei mari merite tare mă tem că le-am uitat prea devreme cu toţii.
  Nu exclud deloc ca aceste realităţi ce ţin de formarea mea, realităţi pe care, iată, le recunosc, fără să sper o clipă că greşeala îmi va fi vreodată, nici măcar pe jumătate iertată de apostolii înnoirilor cu orice preţ ai limbajelor teatrale profund revoluţionare, ai relaţiilor contondente dintre spectatori şi scenă şi ai raporturilor preponderent fizice dintre spectator şi spectacol, de criticii care vor cu orice preţ ca spectatorul să fie agresat în multiple feluri, îndeosebi fizic,
  Citeste tot pe Adevărul
• Oamenii, aceste universuri paralele de Monica Andronescu sursa: Yorick
  Bestseller internațional, distins cu premii literare importante și transformat în spectacol de teatru care avut premiera în 2012, la Londra, povestea lui Mark Haddon a cunoscut în această primăvară o a doua montare și în România. După spectacolul lui Vlad Massaci de la Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, textul „O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții” a fost pus în scenă și la Teatrul Național din București de Bobi Pricop.
  Regizor tânăr și în vogă, cu un stil deja (prea) bine definit și (prea) recognoscibil, Bobi Pricop a intrat în atenția lumii teatrale în urmă cu câțiva ani cu montarea „Jocuri în curtea din spate”, un spectacol studențesc, cu un destin interesant, continuat pe diverse scene și premiat în festivaluri. Următoarele montări – deși interesante, supuse toate unui tip de minimalism bine asumat – n-au depășit însă valoarea acelui prim spectacol. De data asta, la Sala Pictură a TNB,
  Citeste tot pe Yorick
• Cîteva reguli ale haosului de Oana Stoica sursa: Dilema veche
  Bobi Pricop este un regizor surprinzător, în ciuda vîrstei tinere. Este remarcat în 2011, cu spectacolul de licenţă, Jocuri în curtea din spate de Edna Mazya, preluat de Teatrul Act, şi apoi cu show-ul de la Teatrul Bulandra, Contra progresului de Esteve Soler (scenografia: Rodica Ştirbu). Ambele spectacole sînt austere vizual, folosind doar cîteva scaune care creează spaţii şi cîţiva actori care joacă multiple roluri. Din spectacolele sale ulterioare, cele două craiovene, Profu’ de religie (scenografie proprie) şi Iluzii (decor: Andreea Simona Negrilă), au scenografii ample, modulare, care păstrează însă simplitatea construcţiei. În Pisica verde (scenografie: Irina Moscu) de la Teatrul „Luceafărul“ din Iaşi, spaţiul de joc „înghite“ spectatorii, domină vizual şi reprezintă fundamentul conceptului artistic. Aici, decorul depăşeşte funcţionalul şi simplitatea, include tehnologia şi creează un univers folosind formula silent disco,
  Citeste tot pe Dilema veche
• Stelele din mintea sclipitoare a unui copil autist. de Simona Chițan sursa: Adevărul
  Spectacolul „O întâmplate ciudată cu un câine la miezul nopţii“, de la Teatrul Naţional din Bucureşti, redă povestea unui copil autist, fascinat de astronomie. Un copil cu o minte sclipitoare, fascinat de stele. „Când priveşti cerul noaptea, tu ştii că te uiţi la stele, care sunt la sute şi mii de ani-lumină depărtare de tine. Aici, în Londra, nu se văd stelele. E din cauza poluării luminoase“, spune, la un moment dat, copilul Christopher, în spectacolul „O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii“, de la Teatrul Naţional din Bucureşti (TNB). Ciprian Nicula, câştigător anul trecut, prin votul publicului, al Secţiunii Debut al Premiilor UNITER, interpretează rolul acestui adolescent de 15 ani, cu sindrom Asperger, o formă specială de autism. Christopher, un „matematician cu oareşce dificultăţi comportamentale“, nu visează. Nu minte niciodată. El spune întotdeauna numai adevărul şi foloseşte cuvintele numai la sensul
  Citeste tot pe Adevărul
• Fascinantă demonstrație de inovație teatrală de Ileana Lucaciu sursa: Spectator
  Acest spectacol provoacă uimire și emoție. Totul este ieșit din canoane și din intențiile de inovație teatrală practicate în tot felul de experimente, începând de la text până la punerea sa în scenă. Se propune un altfel de spectacol impresionant despre noi toți, despre realitatea existenței umane. În 2003, “O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții”, romanul englezului Mark Haddon devine “best – seller”. Romanul este adaptat apoi, de dramaturgul britanic Simon Stephens și piesa înregistrează succese la Londra și pe Broadway.
  Piesa surprinde prin structura narativă originală, derulată ca un aparent monolog ce pare jurnalul unui tânăr special, Christopher care caută precum un polițist, adevărul producerii unei fapte abominabile. În drumul căutărilor sale prin labirintul realităților vieții, descoperă dramele personale a celor din imediata sa apropiere. Precizări referitoare la particularitatea identității lui Cristopher,
  Citeste tot pe Spectator
• Lecția despre supraviețuire: „O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții” de Elena Coman sursa: Yorick
  „Semne bune anul are”… Cu acest sentiment am plecat de la spectacolul „O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții” în regia lui Bobi Pricop, cea mai recentă premieră a Teatrului Național București. Textul este o adaptare a dramaturgului britanic Simon Stephens, după best-seller-ul lui Mark Haddon, roman vândut în peste 6 milioane de exemplare în întreaga lume și distins cu o mulţime de premii literare. Spectacolul se bucură de un succes răsunător încă din 2012, când a avut premiera mondială la Teatrul Național din Londra, astăzi jucându-se și pe Broadway.
  De numele lui Bobi Pricop, „vizionarul” spectacolului bucureștean, auzim din ce în ce mai des, asociindu-l cu titlurile unor producții apreciate. Absolvent de Actorie la Facultatea de Teatru a Universității „Spiru Haret” și apoi de Regie la UNATC București, a atras atenția odată cu spectacolul său de licență – „Jocuri în curtea din spate” de Edna Mazya,
  Citeste tot pe Yorick
• O ciudățenie. Morala im(posibilului) de Oana Bogzaru sursa: Yorick
  Despre Christopher, băiatul de 15 ani care suferă de sindromul Asperger, se spune că nu visează. „El calculează, analizează, cântăreşte, măsoară, observă şi percepe viaţa prin filtrele nepoetizate ale logicii”. Sigur că nu visează, are țeluri concrete de îndeplinit! Christopher se joacă de-a detectivul particular, scrie un roman despre aventura vieții sale, iar când vorbește parcă citează din „Scurta istorie a timpului” a lui Stephen Hawking. Nu se imaginează plutind printre stele și galaxii, ci trăiește acolo, chiar împreună cu tatăl său. Nu e un vis, ci o realitate pe scenă, pe turnantă, iar acel univers care îți cucerește retina nu e o proiecție video, ci un exercițiu de imaginație. Christopher nu e vreun adolescent care visează cu ochii deschiși, el transformă constant și cu perseverență imposibilul în posibil. Orice copil căruia i-a căzut în mână romanul lui Mark Haddon, „O întâmplare ciudată cu un câine la miezul
  Citeste tot pe Yorick
• Cel mai recent spectacol al lui Bobi Pricop, în avanpremieră la Teatrul Naţional din BucureştiCitiți în Ziarul Metropolis http:// de Liliana Matei sursa: Ziarul Metropolis
  La Teatrul Naţional din Bucureşti, tânărul regizor Bobi Pricop a montat la începutul acestui an „O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii”, spectacol ce are la baza adaptarea semnată de dramaturgul britanic Simon Stephens. Se jocă în avanpremieră pe 22 şi pe 23 ianuarie.
  Bobi Pricop este cunoscut publicului din Bucureşti prin două spectacole: “Jocuri în curtea din spate” de Edna Mazya, examen de licenţă pentru UNATC şi preluat de Teatrul Act Bucureşti în 2011 şi “Contra progresului” de Esteve Soler, spectacol care, la fel ca şi primul, a fost produs în UNATC şi preluat de către Teatrul L.S. Bulandra, în 2013.
  „O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii” este, prin urmare, prima producţie realizată special pentru un teatru din Bucureşti, anume Teatrul Naţional.
  Deşi a absolvit Secţia de Regie a UNATC-ului doar în urmă cu câţiva ani (2011), Bobi Pricop a reuşit să-şi treacă în palmares participări la
  Citeste tot pe Ziarul Metropolis