Spectacolul, conceput în 2003, era banal “tradus” scenic și cu o distribuție în majoritatea rolurilor neinspirat aleasă și condusă. Cum istoria se repetă, esența circului politic surprinsă de Caragiale în 1884 , astăzi, în alte veșminte, îl urmărești stând comod în fața televizorului. Rămâne importantă definirea personajelor și intereselor ce le duc la conflicte , strălucit întreprinse de Caragiale. Radiografia sa, a unei societăți marcată de pofta puterii politice, este valabilă și astăzi. Nu este nevoie să pliezi personajele lui Caragiale pe imagini reale din realitatea curentă, în numele actualizării piesei, ci doar să le arăți credibil tipologiile periculoase și viciile. Regizoarea , scenografa, Doina Migleczi nu a apelat la actualizare, a urmărit numai simplist firul acțiunii plasate în secolul XIX , dar fără să-i exploateze sensul major dictat de dramaturg. Scenografia sa oferea o imagine vizuală modestă. Dacă în primele
Citeste tot pe
Blog Ileana Lucaciu