editeaza

• 1
• 2

• Arta prostirii de Mircea Morariu sursa: Adevărul
  Când în urmă cu aproape doi scriam despre spectacolul cu piesa lui Mihail Sebastian Steaua fără nume, montat de Victor Ioan Frunză, în scenografia Adrianei Grand, la Centrul Cultural pentru UNESCO Nicolae Bălcescu din Bucureşti, simţeam nevoia de a-mi începe însemnările printr-o mărturisire.
  Spuneam atunci că, până să văd montarea respectivă, nutream falsa impresie, iluzia, că despre piesa lui Sebastian ştiu aproape tot. Urmărind felul în care a citit-o Victor Ioan Frunză mi-am dat seama că lucrurile nu stau defel aşa, că scrierea conţine încă foarte multe necunoscute şi că binecunoscutul regizor izbutea performanţa de a ne revela, printr-un magnific spectacol, o foarte bună parte dintre ele. Iată că acum, când încerc să scriu despre spectacolul cu O scrisoare pierdută, pus în scenă de acelaşi regizor şi de aceeaşi minunată scenografă la Teatrul Metropolis, încerc acelaşi sentiment. Iar impresia de re-descoperire a unui text este
  Citeste tot pe Adevărul
• Artiştii faţă cu Cetăţenii de Mihai Brezeanu sursa: Agenda LiterNet
  În plin proces de deconspirare a adulterului la care e co-părtaş, Tipătescu pipăie cu speranţa cearşaful cu chipul lui Avram Iancu ce îi decorează sufrageria. În plin proces de şantajare cu scopul de a obţine nominalizarea pentru funcţia de deputat, Caţavencu leşină de emoţiune privind confiscat chipurile voievozilor naţionali ce decorează sala de şedinţe a partidului. În plin de proces de deconspirare a trădării partidului din care face parte, Brânzovenescu îşi pierde complet firul logic, emiţând o serie de cuvinte fără sens, amplu întreruptă de zgomotele sălii şi degustări de apă plată.
  Roşu, galben şi albastru. Pe costumaţia (aproape) fiecărui personaj. Pe poşete. Pe pereţi. Peste tot şi peste toate, tricolorul. Ţara. Neamul. Naţia.
  La Bulandra, O scrisoare pierdută a lui Doru Ana. La Comedie, O scrisoare pierdută lui Dabija. Acum, la Metropolis, Scrisoarea lui Victor Ioan Frunză, despre care e vorba în paragrafele de mai sus şi
  Citeste tot pe Agenda LiterNet