Unii l-au comparat cu Bob Dylan, alţii cu James Dean. Vladimir Vîsoţki era un rebel, o figură, un personaj ce ignora reperele sovietice, stahanovismul, eroii din munca de producţie. Într-o lume dezumanizată, depersonalizată, Vîsoţki era vitalitatea însăşi, normalitatea, întruchiparea spiritului liber, de neîngrădit, de nesupus
"Odiseea Vîsoţki" este, conform caietului program, un spectacol-concert. În realitate este un show în care cel mai important personaj (celebrul bard rus) doar se insinuează. Este un pretext pentru readucerea în actualitate a unei personalităţi artistice extraordinare.
Spectacolul reuşeşte (chiar dacă destul de schematic) o reconstituire a universului din care Vîsoţki s-a inspirat pentru compoziţiile sale. Cartierul, puşcăria, cârciuma sunt spaţiile în care viaţa "colcăie". Aici se iubeşte, se suferă, se moare. Totul la limita excesului. 20 de cântece adaptate, în ceea ce priveşte orchestraţia, maniera de interpretare
Citeste tot pe
Port.ro