Cand un festival care obisnuieste - oare de ce? - sa se desfasoare cumva "in secret", fara a-si face publicitate, fara a invita cronicari etc., cand un asemenea festival, zic, te pofteste sa iei parte la manifestarile sale, nu poti sa nu alergi fara preget la chemare. Cu atat mai mult cu cat ti se fagaduieste, printre alte lucruri de interes, o noua versiune scenica a Noptii furtunoase, montata chiar de teatrul-gazda. Asa am ajuns la Festivalul de Comedie de la Galati, care, din acest an (ori, poate, de mai demult?) se numeste Festivalul National de Comedie.
Si n-am ajuns usor. Dupa o calatorie nu tocmai comoda cu microbuzul (trenul sosea prea tarziu), dupa emotii cand reci, cand calde date de timpul care avansa implacabil pe cand spatiul parea sa stea pe loc (firma posesoare a microbuzului daduse toate asigurarile privind ora ajungerii la destinatie, dar... suntem in Romania!), descind, care va sa zica, gafaind in foaierul arhiplin al Teatrului "Fani Tardini" (minunat public exista
Citeste tot pe
Ziarul de duminică
