In urma cu doi ani si jumatate eram in sala Gaudeamus a Casei de Cultura a Studentilor impreuna cu liceul pentru a viziona Oricand, cu placere! in regia lui Octavian Jighirgiu - spectacol destinat tinerilor cu scopul de a-i atentiona in privinta consumului de droguri. Imi aduc aminte si acum discutiile de dupa spectacol - fapt care a facut campania “Arta da, droguri ba!” sa treaca la un alt nivel, de la atentionare la implicare - in care tinerii isi exprimau parerea atat fata de substantele nocive cat si fata de spectacol si de realitatea mai mult sau mai putin adevarata pe care o reflecta.
View the full image
Acum, fiind la universitate, vizionarea aceleiasi piese tot in regia lui O. Jighirgiu insa cu o alta distributie si montata in Clubul Presei m-a facut sa inteleg de ce acum cativa ani elevii strambau din nas la ceea ce au denumit clisee: dependenta imediata, aparitia unui dealer important care se incurca cu niste copii, parinti care nu investigheaza ci doar acuza.
Citeste tot pe
AltIași
