editeaza

• 1
• 2

• “Perplex” – Un amalgam de intenții de Ileana Lucaciu sursa: Spectator
  Dramaturgul german contemporan, Marius von Mayenburg este mereu prezent în repertoriile teatrelor noastre. Cu toate că au beneficiat de regizori și distribuții stimate, spectacolele cu piesele sale nu au înregistrat întodeauna atragerea publicului. Cauza ar putea fi stilul scrierilor sale ce rupe convențiile clasice, se apropie de bătrânii postmoderniști și de curentul absurd. Regizorul Theodor Cristian Popescu poate fi considerat unul din fanii dramaturgului, fiind familiarizat cu piesele sale încă de pe timpul când activa în Canada și a continuat apropierea de Marius von Mayenburg când s-a întors acasă. În “Perplex” încearcă o comedie neagră, cu un umor revuistic și nu reușește să transmită cât de cât, de ce aplică ironia dramaturgul pe imaginea surprinsă a unui prezent decăzut. Piesa nu are un conflict argumentat prin personaje solid construite, fiind doar un puzelle de situații prin relaționarea a două cupluri. Dramaturgul pornește de la
  Citeste tot pe Spectator
• Teatrul din Arad, la Bucureşti de Liviu Ornea sursa: Observator Cultural
  Cu generozitate, aşa cum a făcut şi pentru alte teatre din ţară, Teatrul Odeon a găzduit o microstagiune a Teatrului Clasic „Ioan Slavici“ din Arad. Au fost trei spectacole, am reuşit să văd două dintre ele.
  ................................
  Cu totul alt tip de alegere face Theodor Cristian Popescu, cu Perplex de Marius von Mayerburg, autor german foarte în vogă cu care, aflu şi din caietul-program, regizorul e familiarizat din montări anterioare. Von Mayerburg practică o scriitură apropiată de teatrul absurd, dar înţesată de aluzii textualiste, cu un umor subtil şi foarte coroziv, cu miză socială puternică, aici deloc ostentativ expusă. Textul acesta, a cărui traducere românească a Elisei Wilk sună foarte bine, se ocupă cu dinamitarea unor clişee şi mituri ale societăţii şi artei contemporane. Începe benign, cu un cuplu care se întoarce din vacanţă în casa de care se ocupase un cuplu de prieteni, dar treptat nu mai e clar a cui e casa,
  Citeste tot pe Observator Cultural
• Un teatru îndrăzneţ şi lipsit de prejudecăţi de Silvia Dumitrache sursa: Observator Cultural
  Perplex de Marius von Mayenburg este probabil cel mai îndrăzneț dintre cele trei texte, de fapt unul dintre cele mai îndrăznețe texte alese pentru a fi montat pe scenele românești. Theodor Cristian Popescu a dovedit și el o anume îndrăzneală, din nou destul de rară în teatrul actual la noi, spărgînd niște bariere care cred că așteptau de mult să fie depășite. Perplex propune un nou tip de absurd, post-postmodern, jucăuș și deconstructivist. Regizorul a spus că publicul va vedea un spectacol care nu seamănă cu altele, şi într-adevăr, este genul acela de spectacol care zguduie obişnuinţele şi prejudecăţile şi îl forţează pe spectator să iasă din zona lui confort. Mă bucur că publicul bucureştean a avut ocazia să asiste la o asemenea montare excelent construită şi la nivel de poveste, şi în ceea ce priveşte personajele, şi mă bucur în primul rînd că a ajuns şi în Bucureşti, unde e clar că există, poate paradoxal,
  Citeste tot pe Observator Cultural
• Viața în oglinda-poliedru de Claudiu Groza sursa: Revista Tribuna nr.285 - pg. 29
  Festivalul Internațional de Teatru Nou de la Arad a debutat, în 2014, cu o premieră a Teatrului Clasic arădean: Perplex de Marius von Mayenburg, în regia lui Theodor-Cristian Popescu.
  N-o să spun despre festival – în care, ca selecționer, sunt implicat direct – decât că a înregistrat, și mă bucur pentru asta, dinamica impetuoasă pe care o are teatrul românesc tânăr în ultimii doi-trei ani, și care încet-încet determină și o reașezare a „priorităților” pe piața teatrală, cu un focus de atenție fixat pe noua generație, inclusiv la nivel instituțional. Sunt bucuros că, încă de la prima ediție a FITN, de anul trecut, am adus la Arad, împreună cu Bogdan Costea, managerul teatrului și festivalului, cele mai proaspete și provocatoare spectacole de „teatru nou” din România, fie că aparțin unui nou val, fie că sunt create de generații deja artistic consolidate.
  Am văzut destule montări cu texte de Mayenburg, unul din primii autori
  Citeste tot pe Revista Tribuna nr.285 - pg. 29
• „Perplex” sau Prejudecăţi spulberate la Arad de Maria Zarnescu sursa: Yorick
  „Urâtul”, „Chip de foc”, „Martiri” şi, în genere, spectacolele româneşti care au însoţit – de zece ani încoace – cele câteva titluri din creaţia lui Marius von Mayenburg (n. 1972, München) au condus către o anume imagine. Cea a dramaturgului contemporan, autor de drame sociale postmoderne, adesea comedii negre, atacând şi disecând probleme pe care colegi de-ai săi de generaţie nu şi le-asumă până la capăt. Cu umor şi responsabilitate germană. Considerat fie „rebel” – de ceilalţi, fie „de modă veche” – chiar de el însuşi, von Mayenburg este unul dintre răsfăţaţii teatrelor din întreaga lume. Preferat şi de regizorii noştri, care îi scotocesc printre piese, pentru a le descoperi pe cele care ar mai putea să mişte publicurile autohtone.
  Este şi cazul lui Theodor Cristian Popescu, un entuziast al dramaturgiei contemporane, familiarizat deja cu autorul, prin montările din Montréal – „Chip de foc” (Théâtre
  Citeste tot pe Yorick
• Surprize şi energie de Mircea Morariu sursa: Adevărul
  Când în urmă cu exact zece ani, în 2004, regizorul Felix Alexa monta la Teatrul “Odeon” un controversat spectacol cu „Chip de foc“ (atunci revista Observator cultural a socotit necesar chiar să organizeze o dezbatere consacrată respectivei înfăptuiri scenice), Marius von Mayenburg era un dramaturg cvasi-necunoscut în România.
  Teatrocraţia românească cât de cât informată ştia că von Mayenburg îşi câştigase o oarecare notorietate, că în urmă cu trei ani scriitorul făcuse senzaţia la Avignon, că Chip de foc era un titlu de mare succes în lumea întreagă, că mai toată lumea bună îl introducea în repertorii. Lucrurile s-au schimbat radical între timp. Titlurile din creaţia dramaturgului de la Teatrul Schaubühne şi al regizorului Thomas Ostermeier aflate pe afişele teatrelor din România au crescut simţitor. Avem deja vreo doi-trei regizori despre care s-ar putea spune că s-au specializat în scrierile lui von Mayenburg. Printre ei,
  Citeste tot pe Adevărul
• Perplex în deschiderea FTN2 de Emanuel Cotuna sursa: Glasul Aradului
  Ediţia a doua a Festivalului de Teatru Nou din Arad a debutat cu cea mai curajoasă premieră a stagiunii teatrale 2013-2014: Perplex. Sala mare s-a dovedit neîncăpătoare pentru iubitorii de teatru care au asistat la spectacolul regizat de Theodor Cristian Popescu, montat pe un text marca Marius von Mayenburg, unul din cei mai importanţi dramaturgi germani ai secolului XXI.
  Un cuplu se întoarce acasă din vacanţă, ca să descopere că lucrurile nu mai sunt cum le-a lăsat: casa miroase urât, curentul e tăiat, plantele par să fie….altele. Sentimentul de acasă nu mai subzistă. Colac peste pupăză, prietenii care au avut grijă de locuinţă în tot acest timp se comportă ciudat, revendicativ. Acesta este punctul în care se declanşează degringolada transformărilor ce devin o normalitate pe parcurs, în ciuda faptului că personajele nu mai reuşesc să se agaţe de vreo temelie.
  Perplex este un caleidoscop al permutărilor contemporane, surprinzând esenţe dintre
  Citeste tot pe Glasul Aradului