Imaginea bate de fiecare data cuvantul. Este in zadar sa vorbesti ore in sir daca nu reusesti sa iti faci interlocutorul sau interlocutorii sa iti si vizualizeze povestea.
De aceea, pentru o inlesnire a conturarii imaginii in mintea celuilalt, detaliile sunt esentiale. Nimic nu vorbeste mai bine despre frica, de exemplu, decat o privire tulbure, cu bucati de frica sfaramitate si imprastiate in iris sau o mana intinsa si tremuranda care cere o imbratisare. Teatrul este un loc unde detaliul devine stapan, un soi de suveran prieten cu cei pe care si-i supune. Iar atunci cand sursa lui este textul unui scriitor-fotograf, detaliul isi arata intreaga frumusete.
Prapadul, un spectacol-premiera atat la nivel local, cat si la nivel national, montat pentru Teatrul National “Vasile Alecsandri” Iasi de catre Lucian Dan Teodorovici si nascut dintr-un text al scriitorului-fotograf maghiar Attila Bartis, lasa la alegerea spectatorului etichetarea, nu fara a-i pune la dispozitie instrumentele.
Citeste tot pe
Ceașca de cultură
