Născut la jumătatea secolului al 19-lea la Băţanii Mici, în Transilvania, povestitorul Bendek Elek are toate datele pentru a fi perceput ca un fel de Petre Ispirescu al literaturii de limbă maghiară, el fiind atât un avid culegător de basme ungureşti, cât şi un neobosit traducător al basmelor altor popoare (a tradus în maghiară, spre exemplu, poveşti ale Fraţilor Grimm sau basme din ciclul celor 1001 de nopţi). Cu studiile începute la Odorheiul Secuiesc şi finalizate la Budapesta, Benedek Elek rămâne în Ungaria să lucreze ca jurnalist, pentru ca mai apoi să devină membru al Parlamentului şi să fie încontinuu preocupat de educaţie, literatură populară, limba vorbită în popor şi literatura pentru cei mici. Opera cea mai complexă a sa rămâne colecţia în cinci volume de poveşti şi legende maghiare, publicată spre sfârşitul secolului al XIX-lea. Către sfârşitul vieţii, el va reveni în satul său natal şi va rămâne aici până la moarte,
Citeste tot pe
Agenda LiterNet
