Într-o perioadã de crizã (economicã, socialã, moralã), furia celor defavorizaþi se întețește,
infracțiunile se înmulțesc, nemulțumirile iau forma unor revendicãri spontane. Masa pauperã a
marginalilor devine un virtual butoi cu pulbere. Pe plan strict individual, spiritele insurgente își revarsã umorile în explozii verbale necontrolate. Unor asemenea stãri de fapt și de conștiințã încearcã sã rãspundã spectacolul lui Horațiu Ioan Apan montat recent pe scena Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroșani, Privește înapoi cu mânie, celebra piesã a lui John Osborne. Introspecția tãioasã ºi necruþãtoare, fãcutã de regizor în „rebeliunea cu substrat sentimental” a „tinerilor furioºi” de acum o jumãtate de secol, izbutește sã valorifice mesajul contestatar al așa-zisei „generații pierdute” din anii `50, oferind o vizualizare pertinentã a unei pagini importante din istoria teatrului englez și universal. Mai mult chiar,
Citeste tot pe
Revista Tribuna
