editeaza

• 1
• 2

• Putem respira uşuraţi: există versiuni de’ale noastre mai fericite într-un alt univers. de Mimo sursa: Gnger Group
  În 2007, Rabbit Hole, piesa scrisă de David Lindsay-Abaire, lua Premiul Pulitzer pentru dramă. În 2010, filmul omonim cu Nicole Kidman şi Aaron Eckhart apărea pe ecrane. În 2011, Alexandra Penciuc şi Mariana Cămărăşan montau piesa la Teatrul Act, cu Emil Mandanac, Cătălina Moga, Emilia Dobrin, Nicoleta Lefter şi Cosmin Panaite în distribuţie. În 2012 am reuşit şi eu să văd spectacolul. Şi mi-a plăcut tare tare.
  Văzusem filmul în prima seară la TIFF, vara trecută. Îmi plăcuseră - imaginea, Nicole, povestea, pectoralii lui Eckhart. Plecasem de la proiecţia în aer liber cu frig în oase şi cu o senzaţie de inimă îndoită. Poveştile de genul ăsta sunt un exerciţiu bun să te pui în papucii protagoniştilor, sau cel puţin eu aşa fac. Trăiesc imaginar ce aş putea trăi pe viu şi ce n-aş vrea de fapt să trăiesc pe viu. Un cuplu perfect îşi pierde copilul perfect într-un accident de maşină. De fapt, băieţelul e călcat de-o maşină în
  Citeste tot pe Gnger Group
• Rabbit hole. O gaură neagră de Ana-Maria Nistor sursa: Revista Luceafărul
  Dacă vă impresionează poveştile american style cu tematică socială, strecurate prin ceaiul leşios al terapiei de grup, merită să vedeţi spectacolul de la Act. Dacă nu, mergeţi la teatru.
  Detest – cel puţin în scris – epitetele, verdictele şi judecăţile la febră mare. Dar îmi vine să strig, precum Ortega y Gasset acum o sută de ani: „Arta a devenit prea umană! E vremea să o dezumanizăm”. Interziceţi, măcar o perioadă, verismele, neonaturalismele, feliile de viaţă care dublează documentarele TV. Lăsaţi frumuseţea limbajului scenic în pace şi nu mai încercaţi să potriviţi gustul de aici într-un pat al lui Procust american. Miza acestor importuri e mică şi, în afară de un „uite cine a mai luat Premiul Pulitzer”, nu văd vreun câştig. Iar pentru acest gen de informare a publicului de teatru, e suficient să faci un spectacol-lectură, nu o premieră în toată regula.
  Interesant este că tocmai am salutat, în rubrica de faţă,
  Citeste tot pe Revista Luceafărul
• De neratat: Rabbit Hole de Robert Bălan sursa: România Liberă
  Un nou spectacol realizat de regizoarea Mariana Cămărăşan şi scenografa Alexandra Penciuc, un spectacol care dovedeşte, din nou, că există foarte mulţi tineri actori valoroşi este cu siguranţă unul dintre cele mai importante spectacole ale anului.
  Piesa „Rabbit Hole" a unuia dintre cei mai importanţi dramaturgi americani contemporani, David Linsday-Abaire, a primit în 2007 Premiul Pullizer. Montarea new-yorkeză a fost nominalizată pentru cea mai bună piesă la Tony Awards, iar actriţa din rolul principal, Cyntia Nixon, a primit premiul pentru cea mai bună interpretare feminină. Linsday-Abaire este şi autorul scenariului pentru filmul omonim, o producţie care a putut deja să fie vizionată la câteva festivaluri importante. Produs de Nicole Kidman, filmul a fost şi nominalizat la Oscarurile din 2011, la categoria cea mai bună actriţă în rol principal. Interpreta nominalizată este, desigur, chiar Nicole Kidman. Însă până la apariţia şi pe ecranele
  Citeste tot pe România Liberă
• Cui i-e frică de „Rabbit Hole” de Monica Andronescu sursa: Yorick
  După „Cui i-e frică de Virginia Woolf”, pe care l-am văzut acum câţiva ani la Teatrul Act, şi „Iadul este amintirea” de la Teatrul Odeon, Mariana Cămărăşan şi Alexandra Penciuc revin la Act cu un spectacol după textul lui David Lindsay-Abaire, „Rabbit Hole”. Mariana Cămărăşan şi Alexandra Penciuc semnează împreună regia spectacolului, ca şi în cazul celui de la Odeon, şi se poate spune că cele două au adoptat şi au imprimat deja un stil mai puţin vehiculat în peisajul teatral al ultimilor ani. Pe care montarea de la Act îl trădează însă ca fiind un cuţit cu două tăişuri…
  Această zonă a teatrului psihologic, cu puternice conflicte interioare, cu traume şi drame de nevindecat, familii cu secrete bine păstrate, toate par exact spaţiul de care cele două regizoare au nevoie pentru a se manifesta şi pentru a se exprima. Ştiu să modeleze şi să mobileze la fel de bine interiorul şi exteriorul, ştiu să lucreze cu actorii,
  Citeste tot pe Yorick
• Irecuperabila pierdere de Răzvana Niță sursa: Port.ro
  David Lindsy Abaire este unul dintre cei mai cunoscuţi dramaturgi americani contemporani. De altfel, pentru "Rabbit Hole” el a fost distins cu Premiul Pulitzer for Drama în 2007.
  Textul spune povestea unei familii aflată într-o situaţie limită, într-un impas emoţional major. Becca şi Howie se află la 8 luni de la pierderea unicului copil în urma unui accident stupid. Le sunt alături atât Nat şi Izzy (mama, respectiv sora Beccăi) dar şi Jason, adolescentul care s-a aflat la volanul maşinii care le-a ucis băiatul. Aşadar, facem cunoştinţă cu aceste personaje într-un moment post-tragedie când fiecare dintre ei încearcă cu disperare să îşi recompună existenţele. Pentru depăşirea acestui moment, pentru revenirea măcar la o pseudo-normalitate, este necesară descoperirea unui sens, găsirea unui răspuns la întrebarea “De ce?” Numai că nu e deloc simplu.
  Pe parcursul a aproximativ două ore recunoaştem în fiecare din cei cinci o victimă a
  Citeste tot pe Port.ro