editeaza

• Din nou Hausvater de Mircea Ghiţulescu sursa: Luceafărul de dimineață
  Ne-am bucurat nespus să aflăm că piesa Recviem de Hanoch Levin publicată în numărul 3-4/ 2004 al revistei „Drama“ în traducerea Denisei Idel constituie suportul unui spectacol pe scena Teatrului Bacovia din Bacău pus în scenă de Alexander Hausvater, mereu preocupat de universul literar evreiesc, ceea ce ne face să credem că va ajunge, curând, la Mihail Sebastian. Hanoch Levin este, însă, scriitorul israelian prin excelenţă născut (1943), crescut şi format la Tel Aviv. Recviem este ultimul spectacol al regizorului care a fost, deopotrivă, scriitorul Hanoch Levin, pus în scenă la Teatrul Cameri din Tel Aviv înaintea dispariţiei sale premature, în 1999. Deşi este vorba de adaptarea scenică a trei schiţe de Cehov, piesa este întunecată şi deprimantă în spirit dantesc. Puţine lucruri au mai rămas din ironia lui Cehov, dar, în orice caz, amplasarea într-un spaţiu rusesc belstemat (“un ţinut îndepărtat dintr-o ţară mare, într-un sat uitat de
  Citeste tot pe Luceafărul de dimineață
• Inmormantare vesela pe scena Teatrului din Bacau de sursa: ArtLine
  Teatrul Muncipal "Bacovia" din Bacau prezinta, pe 30 noiembrie, premiera oficiala a spectacolului "Recviem", regizat de Alexander Hausvater pe textul dramaturgului contemporan israelian Hannoch Levin. Secretarul literar al teatrului, Victor Scoradet, sustine ca aceasta creatie scenica reprezinta "cea mai vesela inmormantare la care publicul a asistat vreodata".
  "Oricat ne-am arata de tristi - fiindca asa vrea lumea sa parem - o inmormantare poate fi totusi vesela, mai ales atunci cand e a altcuiva (...). Iar atunci cand maestrul de pompe funebre e imprevizibilul Alexander Hausvater, inmormantarea se transforma intr-un chef pe cinste", spune criticul si traducatorul Victor Scoradet.
  El anunta spectatorul ca toata lumea - morti, vii, heruvimi etc. - rade, canta si danseaza... cel putin pe scena.
  Alaturi de Hausvater a lucrat in echipa scenograful Gelu Risca, iar din distrubutie fac parte Cristian Todica, Daniela Vranceanu, Viorel Baltag, Bogdan Matei, Alina Simionescu,
  Citeste tot pe ArtLine
• Fiecare cu vioara lui de Marina Constantinescu sursa: România literară
  Acum nu mult timp, am primit pe mail un text-invitaţie pentru un spectacol de la Bacău, găzduit de Teatrul Nottara din Bucureşti. Am citit repede ca să văd data, ora, detaliile tehnice. Pe urmă am revenit pentru că ceva nefiresc îmi atrăsese atenţia. Şi am citit de cîteva ori. Senzaţia de buimăceală a rămas. Şi, după ce am priceput că nu este vreun anunţ săltăreţ, aşa cum mai trimit studenţii, mai mişcat, chipurile neconvenţional, caraghios, însă, în care noul limbaj de lemn se lăfăie pe pagină. Începe tare:
  "Invitaţie la Înmormîntare
  Teatrul Municipal Bacovia şi Alexander Hausvater au deosebita bucurie să vă invite la cea mai veselă înmormîntare la care aţi participat vreodată".
  Mai ai timp să crezi că tonul băncos şi termenii contradictorii, căutaţi mult prea evident, se estompează. Că cineva care a muncit la un spectacol şi a investit bani, timp, energie în producerea lui nu poate să-şi permită, totuşi,
  Citeste tot pe România literară
• Un spectacol oximoronic de Oltița Cîntec sursa: Observator Cultural
  Numele Teatrului „George Bacovia“ din Bacau a aparut pe lista nominalizarilor Uniter din acest an, dupa o foarte indelungata absenta. Nu e o intimplare.
  Despre Requiem, spectacolul care i-a adus pretioasa nominalizare, se dusese deja vestea ca merita vazut, fara ca asta sa insemne ca perceptia critica ulterioara ar fi fost influentata. E unul dintre semnele concrete ale faptului ca artistii patronati de numele poetului Bacovia se ambitioneaza sa demonstreze ca sint in stare sa atinga performanta. Viata de artist la Bacau nu e intotdeauna pe roze. „Bacovia“ are doua sectii, una pentru oameni mari si alta pentru copii, de cind sediul trupei pentru cei mici a fost retrocedat. De atunci, actorii trebuie sa imparta scena si resursele. Finantatorul, Consiliul Local, ii sprijina, dar cota de „Venituri proprii“ din buget e destul de mare, asa ca bacauanii joaca mult si in deplasare. Deplasari de o zi, pentru a evita impovaratoarele cheltuieli de cazare. Sediul e plin in weekend,
  Citeste tot pe Observator Cultural