editeaza

• Rîsul lui Gogol şi mustăceala lui Goga de Marina Constantinescu sursa: România literară
  Scriitorul imprudent care va aduce la suprafaţă "lucrurile mărunte ce ne încîlcesc viaţa" "nu va culege aplauzele poporului" pentru că "judecata contemporană nu va recunoaşte în ruptul capului că lentilele prin care se pot vedea aştrii şi acelea care prind mişcările gîzelor nevăzute sînt deopotrivă de minunate", "pentru că această judecată contemporană nu pricepe că hohotul de rîs, sănătos şi entuziast, e vrednic să stea alături de cel mai avîntat elan liric şi că între acest rîs şi maimuţărerile unui măscărici de bîlci e o adevărată prăpastie". N.V. Gogol, Suflete moarte. Teorie care s-a dovedit valabilă pentru orice artist trăitor într-un regim totalitar. Spectacolul lui Pintilie cu Revizorul a fost con-siderat o provocare ordinară şi un pericol serios. A avut premiera în septembrie 1972, s-a jucat doar de trei ori şi a fost in-terzis oficial de către autorităţi care au demis şi conducerea Bulandrei: Liviu Ciulei,
  Citeste tot pe România literară
• Un spectacol-eveniment - Revizorul de Ion Parhon sursa: România Liberă
  După deceniul de strălucire sub aripa lui Purcărete şi întoarcerea glorioasă în Bănie a regretatului magician Vlad Mugur, a venit rîndul tînărului regizor braşovean Claudiu Goga să sune "deşteptarea" şi să reînnoade şirul performanţelor pe scena Teatrului Naţional din Craiova, printr-un incitant spectacol cu Revizorul lui Gogol. Pe cît de adevărată şi de cutremurătoare se dezvăluia, în plin totalitarism, versiunea "politică" memorabilă a piesei, datorată lui Lucian Pintilie, la Teatrul Bulandra, pe atît de proaspătă, actuală şi impresionantă prin comicul ei amar ni se înfăţişează această reprezentaţie gîndită de unul dintre cei mai înzestraţi şi mai maturi directori de scenă ai generaţiei tinere.
  Spectacolul debutează cu o imagine mizeră de han periferic, unde Hlestakov (Sorin Leoveanu) şi Osip (Marian Negrescu), flămînzi şi fără bani, îşi încearcă disperaţi norocul de a mai primi încă un blid de supă.
  Citeste tot pe România Liberă
• Un moment teatral remarcabil - Revizorul la Naţionalul craiovean de Nicolae Prelipceanu sursa: România Liberă
  Nu puţine sunt momentele esenţiale de teatru create la Naţionalul craiovean, de la cel de acum cîteva decenii, cu Vlad Mugur şi generaţia de aur a lui Amza Pellea, Victor Rebengiuc şi ceilalţi, la Silviu Purcărete şi apoi din nou cu Vlad Mugur, în ultimii săi ani. Dar iată că un regizor mai tînăr, Claudiu Goga, care s-a remarcat mai ales cu cîteva spectacole realizate la Teatrul Sică Alexandrescu din Braşov, reuşeşte să creeze un moment remarcabil, la Craiova, cu montarea Revizorului lui Gogol.
  După premieră, spectacolul nu s-a mai jucat un timp, fiind reluat recent. Astfel, am avut şi eu prilejul să asist la acest spectacol absolut extraordinar, încadrat de două generaţii de mari actori, prin Ilie Gheorghe, întruchipîndu-l pe primar, şi Sorin Leoveanu, o descoperire a lui Vlad Mugur, în rolul personajului principal. Sunt sigur că şi alţi spectatori ai memorabilului spectacol craiovean vor remarca şi ţine minte, de asemenea, cuplul
  Citeste tot pe România Liberă
• Hlestakov, Gogol si Revizorul de deasupra noastra de Doina Papp sursa: Observator Cultural
  O versiune scenica noua a celebrei capodopere, mult mai bogata in sensuri decit multe altele vazute anterior, a fost creata la Teatrul National din Craiova de catre tinarul regizor Claudiu Goga, cu decorurile lui Vasile Buz si costumele Liei Dogaru. Spectacolul aduce in atentie pentru prima oara, cred, la noi, in mod explicit, esenta mistica a textului, asezind povestea sub semnul contemplarii divine atotneiertatoare. Ceea ce era doar satira de moravuri la adresa minciunii si a coruptiei din unghiul unor comentarii realiste devine astfel tulburator, frisonant la gindul ca un ochi universal ne priveste si ne judeca, ne supune unor incercari premeditate pentru a smulge mastile de pe chipul adevarului si a-i face pe pacatosi sa se caiasca. Gogol retraieste astfel, prin personajele sale, drama existentiala marturisita in scrierile biografice Confesiunile unui autor si Corespondenta cu prietenii, unde se ascunde un spirit sfisiat, un erou tragicomic. Constiinta nefericita dedusa din
  Citeste tot pe Observator Cultural