editeaza

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5
• 6
• 7
• 8
• 9
• 10
• 11
• 12
• 13
• 14
• 15
• 16
• 17
• 18

• Cui ne adresăm?(III) de Grid Modorcea sursa: Tricolorul
  Din Românie dragă, Elveţia mea ar fi putut ieşi un bun cabaret. Da, cabaret, dar unde e publicul de cabaret? Nu există aşa ceva în România! Publicul de la localul "La Scena" era studenţesc, venit parcă de de "Podul" şi mulţi se aşteptau probabil la un spectacol nonconformist. Or, pentru acest lucru, Bilciu trebuia să ia textul lui Udrea drept pretext, să-l trădeze, şi să dea libertate de mişcare actorilor, să le scoată personajelor corsetajul. Aşa cum se întîmplă pînă la un punct în cazul personajului Melania, pe care Doris Ciortan îl joacă în contre-emploi, adică ea îşi joacă tragedia în chip vesel. Personajul e o fată simplă, de la ţară, care are un vis, acela de a ajunge în Elveţia, despre care îi tot vorbeşte soţul ei, Vasile, şofer pe un tir. Ori pentru asta îi trebuie bani. Şi tocmai citeşte într-un ziar că se caută femei nefericite pentru un show de televiziune. Şi se prezintă la locul faptei. Aici mai vin încă două femei,
  Citeste tot pe Tricolorul
• Cui ne adresăm?(II) de Grid Modorcea sursa: Tricolorul
  În condiţiile în care primul ministru, Emil Boc, spune cu nonşalanţă: "România trece în aceşti ani prin cea mai grea perioadă după al Doilea Război Mondial", ca şi cum "în aceşti ani" nu el, Udrea, Băsescu et co. au fost la guvernare şi au gospodărit ţara dezastruos, adică nu au gospodărit-o deloc, au dezmembrat-o, au sfîrtecat-o, i-au prelungit agonia tranziţiei, ce poate să facă biata de ea, cultura, cum să se descurce, cum să recucerească publicul, mai exact, publicurile, căci există o sumedenie de publicuri. Şi spectacolele sînt la fel, în derută, regizorii şi actorii nu mai ştiu ce formule să găsească să atragă un anumit public. Nu o dată am scris despre publicul de dumnică al TNB şi cum se manifestă el. Vezi, de pildă, cronica anterioară, Stricaţii. Deci teatrele mari, de stat, subvenţionate, se chinuie să-şi găsescă ritmul. Dar ele sînt moarte, tipul de spectacole pe care îl prezintă se adresează, în cele mai fericite
  Citeste tot pe Tricolorul
• La etajul 10 lângă cer de Andreea Dobre sursa: Ginger Group
  Noi căutăm nefericirea autentică, născută din experienţe reale! Şi o transmitem live. Pentru că putem. Pentru că ne permitem. Suflete care să se deschidă în faţa camerei se găsesc, iar de bani nu ducem lipsă. Pentru că e ultimul lucru care mai poate ţine ochiul lipit de ecran. Ecran? Care ecran? Vorbim despre o piesă de teatru!
  
  De la stânga la dreapta: Doris Ciortan, Anda Saltelechi şi Simona Năstase (foto: Adriana Crăciunescu)
  
  O tânără în rochiţă roz intră timid pe scenă şi cască ochii mari, albaştri. Se aşază pe canapea cu reţinerea copilului sărac picat în lux, cu grijă să nu deranjeze ceva. Melania Mărdulce, 30 de ani, nefericită. Din poşetuţă scoate un ziar împăturit şi aflăm de anunţul care a adus-o în incintă: se caută femei nefericite pentru un film. Şi, cum cuvântul scris la ziar e luat de bun, ea e candidata ideală, omul potrivit la locul potrivit, gata să-şi etaleze rufele murdare cu zâmbetul pe buze.
  Citeste tot pe Ginger Group
• Patru tineri actori au rezonat cu publicul într-o poveste de suflet: „Românie dr de Graţiela Gheorghe sursa: Telegraf
  Casa de Cultură a Sindicatelor a fost, marţi seară, gazda unui spectacol emoţionant, prezentat în premieră pe scena constănţeană de cîţiva tineri talentaţi, care au cucerit publicul de la malul mării prin profesionalismul, dezinvoltura şi dăruirea cu care şi-au susţinut rolurile. Este vorba despre piesa de teatru „Românie dragă, Elveţia mea", pusă în scenă de Crista Bilciu, pe un text de Cornel Udrea. În distribuţie s-au regăsit numele a patru tineri actori în plină afirmare, doi dintre ei studenţi ai Universităţii „Hyperion” din Bucureşti, la clasa Maia Morgenstern-Amalia Ciolan - Doris Ciortan şi, respectiv, Simona Năstase -, şi doi proaspeţi absolvenţi ai aceleiaşi universităţi - Anda Saltelechi şi George Creţu.
  
  Modern şi actual, spectacolul abundă în replici savuroase, deşi, încetul cu încetul, se instalează fiorul tragic. „Românie dragă, Elveţia mea" este un spectacol la care se rîde mult, dar se pleacă din sală cu
  Citeste tot pe Telegraf
• Visul din femeie - „România dragă, Elveţia mea“ de Violeta Pavelescu sursa: Cuget liber
  Un spectacol semnat de tânăra regizoare Crista Bilciu a avut loc marţi seară la Casa de Cultură Constanţa - „România dragă, Elveţia mea”. Piesa, bazată pe un text de Cornel Udrea, exploatează din plin, dar cu umor, pe alocuri, suferinţa umană. Facem cunoştinţă, în acest demers, cu trei tipologii clare: femeia-copil, fermecătoare în inocenţa-i tâmpă, fecioara trecută prin valurile vieţii fără să se înece (interpretată de constănţeanca Doris Ciortan), prostituata înţeleaptă, care-şi neagă vulgaritatea, dar îşi acceptă statutul (Anda Saltelechi), doamna al cărei doliu îi cosmetizează existenţa contrafăcută, (Simona Năstase). Intermediarul dintre cele trei tipare - travestitul (interpretat de George Creţu) -, se hrăneşte cu visele celor trei victime ale propriilor slăbiciuni.
  
  În ipostaza naivei aproape incurabile, Doris Ciortan are o interpretare convingătoare, şi rămâne credibilă pe tot parcursul spectacolului.
  Citeste tot pe Cuget liber