editeaza

• Enunţuri fragmentate de Mircea Morariu sursa: Revista Familia
  Despre spectacolul cu piesa Romeo şi Julieta de William Shakespeare de la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova aveam veşti contradictorii primite atât prin intermediul criticii „instituţionalizate”, dar şi prin cel al cronicii „din vorbă-n vorbă”. Admiraţiei necondiţionate i se opunea contestarea cât se poate de violentă. Nebunia topurilor de la sfârşit de an a amplificat confuzia. Sfatul meu e, de altminteri, fie să le citiţi cu maximă detaşare, fie să nu le acordaţi nici un fel de crezare. Noroc că profesia de critic de teatru e una „nesindicalizată” şi se face pe cont propriu. Aşa că am aşteptat să văd montarea, convins că munte cu munte se întâlneşte darămite critic cu spectacol, şi să-mi formez propria opinie. Care nu e tocmai bună, în pofida faptului că directorul Teatrului craiovean, regizorul Mircea Cornişteanu, a investit foarte multă încredere în mai tânărul său coleg grec, Yiannis Paraskevopoulos,
  Citeste tot pe Revista Familia
• Modernismul bine temperat de Valentin Tașcu sursa: Revista Drama
  Direcţia teatrului “cel mai” actual, la noi, dar şi aiurea, mai sigur în estul Europei, este mişcarea, dinamismul dus până la paroxism şi la performanţă sportivă. A se vedea Othello la Teatrul “Radu Stanca” din Sibiu, unde din textul lui Shakespeare n-a mai rămas decât o batistă mare şi roşie. Toată sugestia, care a acoperit practic cuvintele, a venit de la mişcările încrucişate ale scenei, iar spectacolul a fost remarcabil tocmai la acest nivel.Pe un vector similar merge şi regizorul grec Yannis Paraskivopoulos, numai că el recurge la o vizibilă temperare a vitezelor de mişcare scenică, creează chiar pauze (interludii) în curgerea acestora, încât reuşeşte cel puţin două tehnici de rupere a conflictului, exagerat de unii, între clasicitatea textelor clasice şi modernizarea cu orice preţ. Aşadar, pe fundalul clar al unei structuri mobile, deosebit de expresivă de altfel, se pun în lumină câţiva moduli de text, cu două câştiguri: unul
  Citeste tot pe Revista Drama
• Martori tăcuți la cele întâmplate de Ion Parhon sursa: România Liberă
  Acolo unde au lasat urme de neuitat si mesterul Vlad Mugur, cu "Hamlet", acum vreo cinci decenii, si Silviu Purcarete, mai intai cu "Titus Andronicus", apoi cu piesa "Cum doriti sau Noaptea de la spartul targului", in urma cu doar doua stagiuni, dar si Emil Boroghina, cu al sau festival international, ce se vesteste pentru anul viitor cu o noua editie, adica pe scena Teatrului National din Craiova, purtand acum numele lui Marin Sorescu, dramaturgia shakespeariana a fost intampinata si onorata cu respect, cu profesionalism, cu bucurie. Faptul s-a adeverit in buna masura si in recenta premiera cu "Romeo si Julieta", in traducerea lui Dan Amedeo Lazarescu, pe versiunea datorata lui Mircea Cornisteanu, pe care ne-au oferit-o regizorul grec Yannis Paraskevopoulos, scenogra-fa Lia Dogaru, excelentul creator de miscare scenica Florin Fieroiu si domnul Kosmas Efremides, autorul unei selectii muzicale discrete si expresive.
  Asadar, marele Will se intoarce la Craiova, in straie foarte
  Citeste tot pe România Liberă