editeaza

• 1
• 2
• 3

• “Spectatorul condamnat la moarte” a scăpat cu viață de Cristina Mitrea sursa: 4arte
  “Sper ca nu e un reality show!” i-am soptit colegului meu de la foto imediat ce s-au stins luminile, iar el a izbucnit in ras. Pentru ca, sper ca-mi veti da dreptate, “Spectatorul condamnat la moarte” nu e chiar un titlu care sa te faca sa te asezi confortabil pe un scaun in fata scenei, in mansarda unde se afla Teatrul Arca.
  Noroc ca a fost atat de multa lume prezenta la premiera, incat n-am mai gasit locuri decat in spate, asa ca am stat ceva mai linistita. In plus, s-a dovedit ca “Spectatorul condamnat la moarte”, jucat de trupa Teen Media, n-a fost chiar un reality show, nimeni n-a fost ucis, toti am plecat acasa cu partile componente la locurile lor. Dar punerea in scena a fost aproape interactiva, ceea ce i-a dat un mare plus la capitolul originalitate.
  Vizionarea unei sali de judecata umpluta cu personaje comice si de multe ori absurde nu are cum sa nu te faca sa zambesti in mod repetat. Un judecator iute la manie, un zelos avocat al acuzarii, un la fel de
  Citeste tot pe 4arte
• Și spectatorii sunt bufonii regelui de Irina Panțiru sursa: Cronica Română
  O noua premiera la Teatrul Metropolis: “Spectatorul condamnat la moarte”, dupa Matei Visniec, in regia Ginei Lazar, este un spectacol interactiv in doua acte. Actul I: printre spectatori se afla un criminal. Criminal al artei in sine, prin faptul ca noi, spectatorii, alegem sa nu reactionam la ceea ce se intampla pe scena. Nu reactionam la mesajul transmis de catre actori, de catre regizor si, mai ales, de catre autorul spectacolului. Actorii se revolta impotriva spectatorului care tace, care nu reactioneaza la mesajul artei in sine.
  Actul II merge mai departe. Actorii se revolta impotriva conditiei lor de bufoni ai regelui. In fond noi, spectatorii suntem necesari pentru a asista la bufonerii. Deci si actori si spectatori, suntem toti niste “patachine”. Patachine necesare regelui bufon.
  Un spectacol inedit, in care spectatorul a descoperit cum totul se poate inversa si cum, mergand sa priveasca, poate ajunge sa fie privit. Conventii teatrale rasturnate, esecul
  Citeste tot pe Cronica Română
• Cronica unei sentinţe suspendate de Victoria Anghelescu sursa: Cotidianul
  Un spectacol montat recent şi o trupă lansată la fel de recent: "Spectatorul condamnat la moarte", după textul lui Matei Vişniec, şi trupa "Teen Media". Piesa, care s-a bucurat de mai multe puneri în scenă, de la cea a Teatrului Metropolis la spectacolele liceenilor din Festivalul "Comedia ţine la tineri", este structurată în jurul unei teme frecvente la Matei Vişniec încă de la începuturile sale în teatru, temă pe care o împrumută creator de la Kafka şi care i se pare unul dintre motivele importante al literaturii Europei Centrale şi de Est: spectacolul justiţiei implacabile, indiferent dacă acuzatul este vinovat sau nu. Concluzia: orice nevinovat poate deveni victimă şi i se găsesc atribute ale vinovăţiei. Subiectul, prezent, de exemplu, în "Ioana şi focul" (spectacol al Teatrului de Comedie), traversează scrierile lui Vişniec, revenind şi în cel mai nou roman al său, "Domnul K eliberat". Din punctul de vedere al structurii literare,
  Citeste tot pe Cotidianul