editeaza

• Revoluţie în familie - Tango de Gabriel Ispas sursa: Agenda LiterNet
  Tango-ul lui S. Mrozek este un text în care se vehiculează idei. Mai ales sau aproape exclusiv idei. Din dorinţa de a crea o lume a lui, în cazul lui Artur, o lume în care revolta să mai fie posibilă, din obişnuinţă, în cazul lui Stomil, tatăl său, inerţie a unor deprinderi libertine, a unor experimentări care au încetat a mai fi astfel prin generalizare. O privire comodă s-ar opri poate asupra acestui aparent conflict între generaţii. Dar sensul oricărei montări a Tango-ului trebuie să meargă "mai departe, mai departe" după strigătul Alei.
  Nu este întîmplător faptul că Ala este primul personaj de care amintesc deoarece o consider personajul subversiv, un soi de magmă, un fenomen natural între falsităţile celorlalţi, ce se strecoară neobservată, dar singura care produce schimbări reale fără a depune vreun efort propus, fără a-şi impune vreun artificiu, dar nici vreun compromis, precum Artur şi Stomil. Am avut ocazia să văd spectacolul de
  Citeste tot pe Agenda LiterNet
• Curajul de a dansa tango de Răzvan Niță sursa: Port.ro
  Filosofia greacă a Antichităţii punea la temelia progresului lupta contrariilor. Această idee reuşeşte să reabiliteze rolul pozitiv al conflictului. Cu siguranţă Slawomir Mrozek i-a citit pe greci şi a iubit lupta ca spaţiu în care se definesc personalităţile. Pe parcursul vieţii, scriitorul polonez şi-a asumat condiţii şi ipostaze nu prea plăcute, şi nici comode. Evreu, emigrant, repatriat. Toate aceste "însuşiri" pot fi reduse la una singură: exilat. Mrozek a rămas un exilat adică un observator de pe margine.Chiar dacă în ultimii ani s-a făcut cunoscut publicului român în special în calitate de dramaturg, multe din valenţele unice ale operei sale au rămas necunoscute spectatorilor dar şi creatorilor de spectacole de la noi.
  Pe scena de la Bulandra, "Tango" de Mrozek este nu numai o premieră, ci şi o teribilă încercare. O încercare de a provoca însuşi teatrul să se dezvăluie. În acest ultim deceniu al secolului XX, arta teatrală s-a
  Citeste tot pe Port.ro
• Nunta lui Artur cu Ala de Marina Constantinescu sursa: România literară
  Acum patru ani, într-o maşină care se deplasa cu mare viteză spre Budapesta, am avut o lungă discuţie despre Mrozek cu şoferul.
  Nimeni altul decît regizorul Tompa Gabor. Scopul călătoriei noastre se numea Tango, premiera lui din oraşul amintit. Piesa asta îţi prinde urechile şi, dacă nu eşti atent, te înghite cu totul. Dezbaterea noastră, de multe ori polemică, atingea şi minute de tensiune care făceau să pătrundă în mine groaza: maşina aluneca într-o parte sau în alta, aparent fără control, depăşirile se făceau la limită. Intrase în mine teroarea experimentului, cum s-ar zice. Cînd pacea a domolit dialogul, am avut ocazia să ascult şi să privesc, mai mult din profil, un spectacol cu Tango al cărui unic protagonist era Tompa. A spus tot textul, cap-coadă, nuanţînd rostirea replicilor fiecărui personaj şi inducîndu-mi perspectiva lui asupra piesei. Am tăcut şi m-am bucurat de privilegiul de a vedea această unică reprezentaţie.
  Citeste tot pe România literară