editeaza

• 1
• 2
• 3
• 4

• Theatrum Mundi de Mircea Morariu sursa: Yorick
  Util, monumental, impresionant – acestea cred că ar fi cuvintele care ar putea caracteriza nu doar cu maximă rapiditate, dar și extrem de eficient spectacolul intitulat Teatru de război, produs de Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași spre a marca așa cum se cuvine Anul Centenarului. Așa cum se cuvine adică nu formal, nu impersonal, nu ca o obligație, nu ca un punct înscris și obligatoriu de îndepinit din planul minimal managerial.
  Teatru de război nu este nici pe departe ceva ce ar putea fi asimilat noțiunii de spectacol perfect. I se pot aduce destule obiecții, i se pot reproșa multe, însă ceea ce mi se pare cu mult mai important e că, dincolo de defectele ce s-au insinuat în realizarea propriu-zisă, el nu poartă nici cel mai mic semn al lucrului făcut de mântuială.
  Primul argument în sprijinul afirmației mele de mai sus mi se pare că se află în rezistența și utilitatea scenariului dramatic. Temeinic documentat istoric,
  Citeste tot pe Yorick
• Sfârşit de stagiune 2017-2018 TNI de Dana Țabrea sursa: Ziarul de Iași
  Teatru de război marchează un moment istoric, fiind un spectacol dedicat Anului Centenarului. Din păcate, am ajuns unicul popor din lume care îşi neagă trecutul şi are tot felul de nostalgii, contra-nostalgii şi idiosincrazii atunci când vine vorba de a celebra un eveniment cu valoare memorială. În caz contrar, o pun în seama a ceea ce am numit trauma comunismului la români. În cazul unui spectacol de acest gen, nu se urmăresc atât performanţele artistice, cât celebrarea evenimentului ca atare. Textul aparţine unor reputaţi scriitori ieşeni, este excelent documentat şi foarte bine scris, condimentat şi presărat de ironii. Dramatizarea nu e tocmai de cinci stele, după cum nici adaptarea la scenă şi nici implicarea actorilor nu sunt – lucru pe care-l pun tot în seama traumei comunismului la români.
  În ceea ce priveşte spectacolul propriu-zis, scenele nu sunt de o cursivitate exemplară, deşi pare că s-a încercat ceva în acest sens;
  Citeste tot pe Ziarul de Iași
• O OGLINDĂ NECESARĂ DINSPRE ATUNCI SPRE ACUM: de Nicoleta Munteanu sursa: alecart.ro
  Teatru de război e un proiect viabil, al cărui principal merit este acela de a reflecta despre cine și cum suntem, de a ne provoca să reacționăm în funcție de coordonatele naționale și, mai ales, personal-umane ale fiecăruia.
  În anul Centenarului, reprezentația Naționalului ieșean e necesară și întru totul de înțeles. Aș spune că e de preferat un astfel de spectacol altora în care se reîncerca revenirea la un repertoriu desuet, dar legat de spațiul sau de contribuția ieșeană la istoria dramaturgiei și spectacolului național (de exemplu, Chirița în provinție) sau unor recuperări mai mult neinspirate din Caragiale (O scrisoare pierdută). Despre aceste încercări nu am scris, căci, din punctul meu de vedere, nu au avut forța care să le propulseze cu adevărat în prim-plan. Teatru de război are însă un alt statut și, în ciuda unor aspecte care îi subliniază vulnerabilitatea pe termen lung, ca document ficționalizat merită atenția
  Citeste tot pe alecart.ro