O trecere în revistă, fie şi sumară, a bibliografiei critice consacrată piesei Titus Andronicus pune în evidenţă câteva dominante.
Reţin două. Prima. Mai toţi comentatorii o socotesc ca fiind una dintre cele mai slabe scrieri ale lui Shakespeare. “Vulgaritatea tragediei şi lipsa originalităţii, aflată în toate celelalte opere ale lui Shakespeare, măresc bănuiala că ea ar fi scrisă de unul dintre dramaturgii la modă ai scenei elizabetane”, scria Haig Acterian, pentru ca mai apoi să adauge: “...silinţa autorului lui Titus Andronicus este josnică, el nu caută decât o îngrămădire de atrocităţi, chinuri fizice şi masacre”. Ceva mai aproape de noi, un monograf polonez, în bună măsură îndatorat şcolii lui Jan Kott- l-am numit pe Andrzej Žurowski- nota că “la prima vedere, e greu de crezut că monstruozitatea aceasta dramatică (s.m.M.M.) a ieşit de sub pana lui Shakespeare”. A doua. Aproape că nu există comentariu critic,
Citeste tot pe
Adevărul
