editeaza

• 1
• 2
• 3

• Trei surori... în căutarea succesului pierdut de Caterina Ursu sursa: AltIași
  Orele orasului inchid in ele cele mai felurite intamplari si fapte; ele insele sunt felurite, nu seamana niciodata una cu alta. Exista insa un ceas, acela dintre sfarsitul obosit al zilei si inceputul misterios al noptii, cand o mana de locuitori ai orasului fac acelasi lucru: se duc la teatru. In zeci de orase, oamenii isi imbraca hainele cele mai de pret si, intr-o stare sufleteasca deosebita, pasesc pragul salii spre lumea fictiunii scenice. Daca in vechea Atena aceasta aleasa petrecere a spiritului tinea trei zile pline pe an, in „cetatile” contemporane ea se desfasoara (aproape) in fiecare zi a anului. Ajungem in sala. Cortina se ridica, lasandu-ne pe noi toti, spectatorii, sa facem fata unei imagini triste, asemeni unei vechi fotografii de familie: trei surori, biete femei, intonand parca o rugaciune pentru imblanzirea soartei. Asadar...
  Cehov: dramaturgul care a aratat ca viata cotidiana a oamenilor banali cuprinde adevarate si numeroase lovituri de teatru; ca ea,
  Citeste tot pe AltIași
• "Trei surori" în premieră la Iași de Dana Tabrea sursa: Ziarul de Iași
  O montare care se impotriveste prin regie si decor atmosferei tern provinciale, spectacolul Trei surori isi asteapta confruntarea cu festivalurile de teatru.
  Pe 14 ianuarie, la Teatrul National, sala Teatru la Cub, a avut loc premiera spectacolului Trei surori, de A. P. Cehov, in regia lui Cristian Hadji-Culea. Scenografia: Rodica Arghir si Cristian Hadji-Culea. Din distributie fac parte actorii: Livia Iorga (Olga), Haruna Condurache (Masa), Andreea Boboc (Irina), Constantin Puscasu (Versinin Alexandr Ignatievici), Cosmin Maxim (Prozorov Andrei Sergheevici), Diana Chirila (Natalia Ivanovna), Tatiana Ionesi (Anfisa), Radu Ghilas (baronul Tuzenbah Nikolai Lvovici), Brindusa Aciobanitei (Jupineasa), Calin Chirila (Kulighin Feodor Ilici), Teodor Corban (doctorul, Cebutikin Feodor Romanovici), Doru Aftanasiu (Solionii Vasili Vasilievici), Constantin Avadanei (Ferapont), Dumitru Nastrusnicu (Rode Vladimir Karlovici), Horia Verives (Fedotik Alexei Petrovici) si studentii Dumitru Florescu,
  Citeste tot pe Ziarul de Iași
• Cehov luat peste picior de Oltiţa Cîntec sursa: Suplimetul de cultură - pg.15
  Începutul anului 2012 a adăugat pe afişul Teatrului Naţional "Vasile Alecsandri" din Iaşi un clasic, A.P. Cehov, şi un titlu frecventat, Trei surori, proiect asumat de directorul general al instituţiei. Regizor la bază, Cristian Hadji-Culea a avut o îndelungată perioadă sabatică, de aproximativ un deceniu, Azilul de noapte montat tot la Iaşi, în 1997, fiind considerat un soi de cîntec de lebădă profesional, nu foarte reuşit, după care realizatorul s-a îndepărtat de rampă în favoarea funcţiilor publice. Cea mai importantă demnitate a fost de director la Televiziunea Română, unde în mandatul său, printre alte măsuri, a eliminat din grilă emisiunile de teatru! Vremelnic, a fost şi cadru didactic la UNATC Bucureşti. După o pauză de creaţie de unsprezece ani, la vreo două sezoane de la instalarea în fruntea Naţionalului ieşean, Hadji-Culea îşi redescoperă subit dragostea pentru scenă. În 2008, a montat la Cluj Aceşti nebuni făţarnici,
  Citeste tot pe Suplimetul de cultură - pg.15
• Întâlnirea cu noi inșine în Trei surori de Nicoleta Munteanu sursa: Art Act Magazine
  Premiera Naționalului ieșean de la sfârșitul săptămânii trecute a adus o reîntâlnire cu universul dramatic al lui Cehov în continuarea montărilor pe care le-a generat aniversarea a 150 de ani de la nașterea autorului rus.
  Regizorul Cristian Hadji-Culea și actorii Naționalului din Iași propun o reprezentație echilibrată, care păstrează în esență dominantele universului cehovian (cenușiul morbid, gustul înfrângerii, plictisul, senzația de sufocare, o bunătate care nu poate salva, ci potențează eșecul personajelor devenite captive în lumea care le surpă treptat coerența interioară), cu un joc foarte bun (de remarcat prestația Harunei Condurache – Mașa și a lui Constantin Pușcașu – Verșinin), dar alterat în anumite scene de un neinspirat accent pe gestul picant-călduț încărcat (prea mult) de conotații sexuale. Ce-i reușește lui Hadji-Culea este redarea interiorității unei întregi umanități atinse de morbul disoluției,
  Citeste tot pe Art Act Magazine