editeaza

• 1
• 2
• 3

• Comedie neagră în transmisie directă... - Unu+unu... la Festivalul Teatrelor Naţionale, Cluj, 2018 de Adrian Țion sursa: Agenda LiterNet
  ... pe canalul TV UNU a prezentat Teatrul "Vasile Alecsandri" din Iaşi. Dintre sute de... reclame la medicamente şi spoturi publicitare la pavele se ridică Ştirea ca un zeu tutelar al vizualului tehnicizat. Evident că temenele în faţa acestui zeu al prezentului fac mai ales producătorii, angajaţii postului de televiziune succint prezentat, care anunţă evenimentul pe un ecran aflat în dreapta scenei. Care e evenimentul? Un tip care s-a săturat de viaţă, pe nume Cristian (Ionuţ Cornilă), s-a urcat pe un stâlp de înaltă tensiune ca să-şi pună capăt zilelor amare. Slugile televiziunii apar în mare grabă: un cameraman mai tăcut (Radu Homiceanu) şi o reporteră limbuţică (Delu Lucaci).
  Spre acest subiect fierbinte ne conduce Lucian Dan Teodorovici, din postură de dramaturg şi regizor în piesa Unu+unu..., concepută ca discuţie liberă despre sinucidere şi consecinţele ei în cadrul unei familii în care relaţiile dintre membri nu mai funcţionează
  Citeste tot pe Agenda LiterNet
• Matematică existențială de Ramona Iacobute sursa: ceascadecultura.ro
  Dorinta de a imbraca mai multe identitati ale eului artistic este aproape o necesitate pentru cei care aleg calea creatiei. Este si cazul scriitorului iesean Lucian Dan Teodorovici care din lumea literaturii a plonjat, firesc, dupa cum o demonstreaza spectacolele de pana acum, in lumea regiei de teatru si a dramaturgiei.
  I-au iesit doua puneri in scena pornind de la textele altor scriitori, Prapadul si Sint o baba comunista si un spectacol dupa un text propriu, Unu+unu...
  Diferite prin tematica si abordare, toate cele trei spectacole ale scriitorului-regizor Lucian Dan Teodorovici sunt un curs in imagini despre experienta pe care acesta a acumulat-o pe parcursul calatoriei sale prin lumea regiei, calatorie care nu pare catusi de putin incheiata. Asa ca, fiecare dintre cele trei puneri in scena poate fi si o ilustrata trimisa din aceasta calatorie. Au, totusi, in comun minimalismul decorului si accentuarea importantei textului, a ideilor expuse, tragicomicul situatiilor prin care
  Citeste tot pe ceascadecultura.ro
• Lucian + Dan + Teodorovici… de Călin Ciobotari sursa: Jurnalvirtual.ro
  Dacă aş fi întrebat despre ce este spectacolul Unu + Unu… al lui Lucian Dan Teodorovici (Uzina cu Teatru, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi), aş ezita să formulez un răspuns definitiv. Ai spune că e despre sentimentul de profundă inadecvare ce îl determină pe Cristian să urce pe un stâlp de înaltă tensiune cu scopul declarat de a se sinucide. La fel cum ai spune că spectacolul vorbeşte, ironic, dar la fel de sonor, despre tarele unei societăţi contemporane măcinată de voluptatea pentru senzaţional, de înclinaţia către fake, de superficialitate şi dezumanizare. E dificil să identifici o temă majoră şi, până la urmă, această neputinţă funcţionează ca un atu, ca o plurivocalitate a montării. Cunoşteam de ceva timp textul lui Lucian (publicat în volumul Unu + unu (+unu…). Nişte comedii ­– Editura Cartea Românească 2014), la fel cum cunoşteam preocupările sale pentru literatură dramatică (piesa Elefanţi roz şi elefanţi
  Citeste tot pe Jurnalvirtual.ro
• Noul testament al lui Cristian sau UNU + UNU… de Lucian Dan Teodorovici la TNI de Nicoleta Munteanu sursa: alecart.ro
  Spectacolul regizat de Lucian Dan Teodorovici este, în mod cert, unul dintre cele mai interesante propuse pe scena ieșeană în ultimul timp: o situație gravă (criza existențială pe care o parcurge Cristian și care-l conduce la decizia de a se sinucide – punct din care, de altfel, începe spectacolul) grefată peste atmosfera grotesc-carnavalescă (dar perfect recognoscibilă) în care totul s-a transformat în știre menită să hrănească nevoia de senzațional și enormul instrument de manipulare publică. Simplitatea acțiunii e menită să sublinieze, prin epurarea de orice element ambiguizant, condiția omului contemporan – ipostaziat generic aici. Astfel, Cristian, e pe punctul de a-și lua viața, undeva în afara Orașului, dar nu destul de departe de tentaculele lumii moderne și de prezența semenilor, căci, chiar sub stâlpul ales drept spațiu al împlinirii deciziei sale, apar pe rând mai multe personaje (de la cei doi tineri vagabonzi care-și văd ocupat
  Citeste tot pe alecart.ro