editeaza

• 1
• 2

• Shakespeare și … “ Vacanța mare “ de Ileana Lucaciu sursa: Blog Ileana Lucaciu
  Programul de sală specifică , “Visul unei nopți de vară” după William Shakespeare,versiunea scenică Gelu Colceag, regia Gelu Colceag, urmând următoarele precizări : “compilația” mai multor traduceri și “pasaje adăugate” din “Shakespeare Sonete”, “Hamlet”, “Îmblânzirea Scorpiei”, “Mult zgomot pentru nimic”, “Cântarea Cântărilor” și “Balada lui Robin cel nebun”. Acest amalgam de fragmente și replici din diverse piese ale bătrânului Will și alte scrieri, pare a avea motivația că “Visul unei nopți de vară” este un text lamentabil și regizorul a vrut să îl dreagă. Scenariul rezultat spulberă însă, sensurile “Visului …”. Toți cercetătorii internaționali de marcă au remarcat în studiile lor, că această piesă a genialului Shakespeare, are drept temă fundamentală dragostea cu multiplele ei fațete – spirituală, fizică, pasională sau naivă. Shakespeare a plasat analiza acestui sentiment major
  Citeste tot pe Blog Ileana Lucaciu
• „Eşti ceea ce v(is)ezi” de Maria Zarnescu sursa: Yorick
  Lume, lume, hai la nuntă! Nu una, ci trei, şi toate trei la Teatrul Mic! Chemarea sună astfel: “Oberon & Titania S.R.L. vă invită la nunţile lui Tezeu & Hypolita, Demetrius & Helena şi Lysander & Hermia”. Dar pentru cunoscători, se ştie, e vorba de o nuntă, două logodne şi-un soi de reînnoire a jurămintelor. Bine că nu-i nicio înmormântare, cât să parafrezeze titlul unui film nouăzecist. Căci acţiunea se întâmplă… nicicând: nici în antica Atenă, nici în Anglia elisabetană, nici într-o contemporanenitate locală. Ci undeva, suspendată în timp, în “fascinantul spaţiu magic, poetic şi filosofic al capodoperei shakespeariene” imaginat de regizorul Gelu Colceag. Adică în vis: “Visul unei nopţi de vară” sau “visul fiecăruia dintre noi”. Aşadar: Bună ziua la dumneavoastră, / Prea cinstită gazd-a noastră! / Noi nu ne-am gătit de luptă, / Ci ne-am îmbrăcat de nuntă…
  Deşi lupte sunt, de tot soiul. Mai întâi,
  Citeste tot pe Yorick
• Umbre călătoare sub umbrele dansatoare de Răzvana Niță sursa: Port.ro
  Regizorul Gelu Colceag realizează pe scena Teatrului Mic o variantă incitantă după "Visul unei nopţi de vară", una dintre cele mai muzicale, mai vii şi mai proaspete piese semnate de William Shakespeare.
  Textul ne propune o poveste ce se desfăşoară pe patru planuri care alternează pentru ca în final să se întrepătrundă. Acestea sunt tărâmul de Dincolo, ţinutul misterios al elfilor şi zânelor, patronat de Oberon, Titania şi "funcţionarul" lor Puck; cuplul format din nobilii stăpâni ai pământenilor, Theseu şi Hypolita; cele două abulice cupluri de îndrăgostiţi, captivi în propriul anotimp al iubirii; şi trupa de meşteri, artişti amatori ce constituie totodată şi contrapunctul comic al acestei istorii.
  La limită "Visul unei nopţi de vară" este o farsă cu happy-end. Puck încurcă iţele, înţelege greşit dispoziţiile lui Oberon şi printr-un joc al soartei ce face şi desface întâmplările, totul se termină cu bine, adică asistăm la
  Citeste tot pe Port.ro
• Erosul fermecat sau Visul bine controlat de Ana-Maria Nistor sursa: Revista Luceafărul
  Lumea se compune din trei părţi: partea de jos, partea de mijloc şi partea de sus. Oamenii, cei care conduc şi cei care controlează. Şi toţi sunt mânaţi de visuri erotice sau de putere. Oamenii se supun dorinţei şi încalcă regulile stricte ale conducătorilor care vor să fie zei, cercând să dirijeze şi iubirea; în schimb, cei care controlează devin, prin slăbiciune, mai umani decât ar trebui şi, astfel, mai de temut în hotărârile lor. Acţiunea se petrece într-o Atenă imaginară şi într-o pădure în care iţele visurilor se amestecă în mâna unor păpuşari care au chef de distracţie.
  Spectacolul de la Mic este, fără vreun dubiu, cea mai bună producţie a teatrului de la Alex şi Morris încoace. O comedie cu song-uri şi accente amărui, retradusă şi adaptată după Visul unei nopţi de vară de W. Shakespeare, cu citate tot din Shakespeare, astfel încât magicul să fie bine înmuiat în eros şi erosul să se impregneze de magie.
  Citeste tot pe Revista Luceafărul