editeaza

• 1
• 2

• Vorbiți tăcere? de Cătălina Miciu sursa: scena9
  Am fost la Sibiu să vedem cel mai recent spectacol realizat de Gianina Cărbunariu, o premieră și pentru că echipa a fost alcătuită din actori de la secția română și germană a Teatrului Național Radu Stanca, iar repetițiile s-au desfășurat în engleză.
  Vorbiți tăcere? abordează subiectul exploatării forței de muncă în contextul actual al migrației.
  Un interviu cu o parte din echipa spectacolului, despre ce a însemnat pentru ei această experiență.
  Citeste tot pe scena9
• Coaliția pentru tăcere de Ionuț Sociu sursa: scena9
  Am petrecut doi ani în Berlin, dar am fost într-o bulă academică, așa că habar n-aveam ce se întâmpla în jurul meu. În timp ce-o ardeam cu colegii și ne citam unul altuia din Foucault, erau mulți muncitori români pe-acolo care erau exploatați și-și luau țepe grave. Asta nu înseamnă că mă simt vinovat în vreun fel, dar îmi reproșez totuși dezinformarea din perioada aia. Eram și eu parte din ce se poate numi acum coaliția pentru tăcere. Am aflat între timp de multe cazuri similare, printre care și mall of shame, dar abia acum, când am văzut Vorbiți tăcere?, spectacolul Gianinei Cărbunariu, la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), am avut acces și la partea aia umană și concretă, pe care cifrele și analizele nu prea au cum s-o surprindă. Evident, nu e vorba doar despre Germania aici. Așa cum spune și regizoarea, „e o temă europeană, ceea ce se întamplă în Germania se poate întâmpla la fel de bine în orice țară din
  Citeste tot pe scena9
• Despre cuvinte şi despre integrare de Mircea Morariu sursa: Adevărul
  Spectacolul începe cu o defilare, ca la marile show-uri, cinematografice sau de modă, a performerilor. Preţ de câteva minute se perindă pe un imens covor roşu, fără să spună un cuvânt, Emöke Boldiszár, Daniel Bucher, Ofelia Popii, Valentin Späth, Marius Turdeanu. Actori ai celor două Secţii - Română şi Germană - ale Teatrului Naţional Radu Stanca din Sibiu.
  Mai apoi, la microfon, Marius Turdeanu începe prezentarea colegului său Daniel Bucher. Despre care aflăm că a venit în ţara noastră îndrăgostit fiind de actriţa româncă Fatma Mohamed. A pătruns pe teritoriul României cu un paşaport despre care nu avea cunoştinţă că era de multă vreme expirat, culmea fiind că nimeni, nici un organ de control de la frontieră, nu a băgat ori nu a vrut să observe respectivul detaliu. Putem să vedem noi în această neglijenţă un semn al tradiţionalei şi mult clamatei ospitalităţi tradiţionale româneşti? Posibil!
  Mai departe, tot la microfon,
  Citeste tot pe Adevărul
• Cu toţii o vorbim prea des de Maria Cernat sursa: Agenda LiterNet
  Sâmbătă, 1 aprilie 2017, a avut loc la Sibiu premiera celui mai recent spectacol în regia Gianinei Cărbunariu, Vorbiţi tăcere? / Sprechen Sie Schweigen?. E drept, poate părea un titlu păcăleală de 1 aprilie însă spectacolul e cât se poate de serios. Aşa cum ne-a obişnuit deja, Gianina Cărbunariu lucrează foarte intens la spectacolele pe care le regizează. Ea înţelege să facă o muncă asiduă de documentare şi să aducă pe scenă situaţii din realitatea socială recentă. Pentru a înţelege de ce sunt speciale spectacolele Gianinei Cărbunariu trebuie să pornim de la o discuţie axiologică.
  O lungă tradiţie autoritaristă a subjugat arta idealurilor progresiste. Imperativele rezultate din acest tip de perspectivă se traduceau barbar şi simplist în condiţionări de tipul: dacă spectacolul nu conduce la formarea conştiinţei de clasă şi nu aduce clasa muncitoare mai aproape de cultură, spectacolul e decadent-burghez, producător de alienare şi
  Citeste tot pe Agenda LiterNet
• Cât te costă să muncești în străinătate? de Monica Andronescu sursa: Yorick
  Cât de scump se plătește visul românilor de câștiga bani în străinătate? Ce se ascunde în spatele sumelor care intră de ani întregi pe piața din România, trimise de românii plecați la muncă în Europa? Câte drame? Câte sacrificii? Ce înseamnă „integrare”? Sunt câteva dintre întrebările la care spectacolul Gianinei Cărbunariu, „Vorbiți tăcere? Sprechen Sie Schweigen?” de la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu caută și oferă răspunsuri. Realitatea așa cum o prezintă spectacolul ei, în urma unui proces de documentare prin interviuri în Germania și România, nu e foarte nuanțată. E deprimantă și întunecată, iar concluzia ar fi cam așa: muncitorii români din străinătate sunt tratați ca niște sclavi, n-au drepturi, ci au doar obligații, nu-i protejează nimeni, muncesc mult peste orele admise și sunt plătiți mult sub cât muncesc, dar… mult mai bine decât în România, de vreme ce acceptă aceste condiții.
  Citeste tot pe Yorick