editeaza

• 1
• 2
• 3

• Drumul lui Dionysos de Mihai Ganea sursa: Portile Nordului
  Pedant şi tacticos Marcel Ţop a făcut pornirea în rostire . Domnia sa pleacă de la ideea definitorie pentru societatea noastră, anume aceea a culturii şi teatrului în special, care au fost şi sunt, şi, adaug eu, vor fi încă în viitorul apropiat, un fel de fată greu de măritat, fată fără zestre, aşa cum inspirat a parafrazat un interlocutor spontan. Mircea Ţop anunţă lapidar intenţia de a face un Zorba al nostru, situat între Maramureş şi Grecia. Nimeni nu clipeşte în tabăra celor din presă. Adaugă apoi, cu titlu compensatoriu, că în fapt Herodot l-a plasat pe Dionysos în Tracia, aşadar este firesc să-l aduci pe Zorba dionisyacul înapoi de unde a pornit povestea energiei descătuşate iraţional. Dionysos, cel de două ori născut, ce face să ţâşnească din ţărâna ostenită de atâta tropotit, lapte, miere, vin. Ba mai mult, plusează cu distincţie doctă, Marcel Ţop, Dionysos cel pogorâtor din Tracia, i-a dereglat pe atenieni,
  Citeste tot pe Portile Nordului
• Zorbas Dionysos.Odiseea balcanica de Eugen Cojocaru sursa: Tribuna
  Spectatorii stau pe scenă, spre sala acoperita de o pânză cenușie (marea!), „fâșia” din față e plaja (scenografia și costumele: Anca Cernea): inventiv și cu efect emoțional: vom fi „martorii”… Se aude marea, pescărușii „țipă” – ne simțim „acolo”! O masă mortuară, pe ea Zorba/Vali Doran – vin Văduvele/Inna Andriucă (și Bubulina), Aurora Prodan (și Învățătoarea Aglaia), Wanda Farkaș (și Agapia, Vesna), Diana Podăreanu (și Artemis, Didem) și Rodica Dunca îl bocesc: Uite-l cum doarme… Evanghelina: Era mai bine dezbrăcat! Ele văduvei actuale: Curvă! Veniți în Grecia să ne luați bărbații! O agresează, îi fură poșeta și împart conținutul. Nebunul cu pantalonii jos după ele – modă stil vestic deșucheat.
  Citeste tot pe Tribuna
• Zorba-Unduirea in spirala de Ciuleandra de Virginia Paraschiv sursa: hopernicus.com
  Într-un scenariu cu dedicaţie lui Zorba, ritualul văduvelor bocitoare este epicentrul spiritualităţii arhaice, cu ingrediente un pic asezonate contemporan. Văduvele şturlubatice( INNA ANDRIUCA , AURORA PRODAN, WANDA FARCAŞ , DIANA PODĂREANU, RODICA DUNCA) sănătoase şi predispuse la dulci păcate ; eros şi thanatos fără complicaţii abisale. Bocitoare autentice, profesioniste. Scena se înviorează la apariţia lor. Una nu seamănă cu cealaltă , sunt toate la un loc atunci când e cazul şi fiecare după capul ei . Nimic tenebros, lugubru, terifiant. În spaţiul elenistic,cel străvechi şi cel contemporan, şi, prin extensie, în tărâmurile misterioase ale Balcanilor, morţii cu morţii viii cu viii. Occidentalii se arată cam vexaţi, în faţa ereziei hedoniste. Bun, în spaţiul scenic de acţiune galopantă, apare şi elementul occidental, o tripletă de juniori( DRAGOŞ CĂLIN, EDUARD BÎNDIU ; MIRCEA GLIGOR). Răcnetul sălbatec cu care-şi fac apariţia,
  Citeste tot pe hopernicus.com
• Un grec la Sapanta.Alegorie despre moarte la Teatru de Nicoara Mihali sursa: Graiul Maramuresului
  Ce rezolvă Marcel Ţop prin teatru? Reaşează o lume tradiţională la locul ei de la începuturi, care era gata să iasă din matcă. Aduce în centrul ei adevărul istoric, face apel la sentimentele pierdute. Trezeşte în om dragostea şi revolta, şi apoi îl face să râdă. Spectacolele lui sunt „de-a râsu-plânsu”, ca la Nichita Stănescu. Zorba este mai mult decât Zorba, şi filozofia lui despre viaţă cunoscută de toţi aventurierii. „Cel mai mare păcat, pe care nu ţi-l iartă nici Dumnezeu la a doua venire, este să te culci cu o femeie şi să nu faci nimic”. Un adevărat postulat pentru aventurieri. Dar Zorba este şi Dyonisos, zeul tracilor, care ştie să petreacă, înconjurat de bacante, trecerea vieţii şi a lumii.
  Citeste tot pe Graiul Maramuresului
• „Zorba” a murit. Şi nimănui nu-i pasă de Alexandra CEL MARE-IRIMIE sursa: Infomm.ro
  Un spectacol marca Marcel Ţop, care mai trebuie să crească, alături de un public care ar trebui să mai citească. Pe 3 decembrie, Teatrul Municipal Baia Mare a oferit publicului băimărean un nou spectacol. Avanpremiera celei de-a treia colaborări dintre instituţie şi regizorul Marcel Ţop a adunat şi de această dată un public numeros. Curiozitatea tuturor a fost augmentată implicit de tematică, „Zorba”, ai crede că acelaşi care a umplut bibliotecile multora şi marile ecrane ale altora. Însă, un lucru e cert, Zorba a murit şi real, nimănui nu-i pasă.
  Şapte femei stau de veghe în jurul trupului neînsufleţit al celui ce a fost Zorba. Alexis Zorba, rupt din paginile romanului omonim scris de Nikos Kazantzakis. Marea e învolburată, spiritele agitate, iar luna tronează precum un element de iluminare interioară ce doar e ulterior contrazis de acel întreg şir narativ prea dificil de conturat şi exprimat. Înmormântarea din incipit subliniază fanta
  Citeste tot pe Infomm.ro
• Zorba renaste in Maramures de Eugen Cojocaru sursa: Tribuna
  Premiera din decembrie e o interesantă viziune asupra unui personaj emblematic, „(de)codificând” și pe noi, românii. Zorba’s Dionysos-ul regizorului Marcel Țop caută noi sensuri, implicând întreg ansamblul.
  Citeste tot pe Tribuna
• Zorba teatru-Syrtakis sau unduirea in spirala de Ciuleandra de Virginia Paraschiv sursa: Centrul de Promovare Al Culturii
  Premiera Zorba’s Dionysos s-a jucat la noi, la Baia Mare cu casa inchisa . Intuiţia şi concepţia regizorală ale regizorului Marcel Ţop, şi-au găsit un public cald şi prietenos, dar mai ales un public avizat. După aplauzele frenetice din final, se cuvine să gândim spectacolul dinspre impactul emoţional şi spiritual al publicului spectator. Aşa este frumos şi drept, publicul s-a dovedit a avea o receptare pe măsura provocării făurarilor de spectacol . Umorul năucitor pune spectatorul la trudită încercare. Dai să râzi , să râzi cu poftă, să te distrezi carevasăzică. Din râsul năvalnic, sănătos, spectatorul rămâne priponit într-un chicot scurt şi parcă vinovat .
  Citeste tot pe Centrul de Promovare Al Culturii
• Zorba's Dionysos la Teatrul Municipal Baia Mare in regia lui Marcel Top de Nicoara Mihali sursa: Graiul Maramuresului
  La ei s-a născut tragedia, noi râdem de moarte. Ei au zeii, noi îl avem pe Zamolxis. Ei îl au pe Zorba, noi pe Dionysos.
  Spiritul sărbătorii la noi este viu. Finalul piesei este în cimitir. Aşa a vrut regizorul, să pună o nuntă în cimitir. Şi, cu toate acestea, în teatru e sărbătoare înaintea sărbătorilor de iarnă. Colindătorul e Marcel Ţop. El a plecat în lume, dar ne-a lăsat bucuria unui spectacol.
  Este un spectacol care salvează încă o dată onoarea ţărilor din Balcani în faţa Occidentului. Piesa răscoleşte visele erotice ale studenţilor în teologie şi a doua zi aceştia merg, în plutoane, la spovadă.
  Citeste tot pe Graiul Maramuresului
• Zorba;s Dionysos de Virginia paraschiv sursa: hopernicus.com
  După aplauzele frenetice din final, se cuvine să gândim spectacolul dinspre impactul emoţional şi spiritual al publicului spectator. Aşa este frumos şi drept, publicul s-a dovedit a avea o receptare pe măsura provocării făurarilor de spectacol . Umorul năucitor pune spectatorul la trudită încercare. Dai să râzi , să râzi cu poftă, să te distrezi carevasăzică. Din râsul năvalnic, sănătos, spectatorul rămâne priponit într-un chicot scurt şi parcă vinovat .
  Citeste tot pe hopernicus.com