editeaza

• 1
• 2
• 3
• 4

• ...un om lucid este egal cu un om periculos de Crenguţa Manea sursa: Teatrul Azi
  Afirmaţia aparţine eroului din spectacolul eMeS (emes, în idiş, se traduce prin adevăr), spectacol montat de Ilinca Stihi pe un scenariu inspirat din opera romanescă a lui Mihail Sebastian. Decupajul scenaristic pe care regizoarea l-a elaborat asociază prin tehnica elipsei mai multe personaje din prozele autorului, cu precădere din De două mii de ani, dar şi din Oraşul cu salcâmi sau Accidentul, preia cele mai importante momente traversate de acestea în context social românesc interbelic. Eroul, a cărui afirmaţie emblematică a fost menţionată, deja, este construit ca o ipostază a lui Mihail Sebastian filtrată ficţional printr-o grilă auctorială dublă, cea a romancierului şi cea a scenaristului. El - personajul central, jucat de Marius Capotă -, este student evreu la arhitectură şi maturizarea îi este marcată de conflictele de conştiinţă determinate de identitatea sa etnică, impactul cu ideologiile timpului şi singurătatea metafizică generată de
  Citeste tot pe Teatrul Azi
• Mihail Sebastian si Braila natala de Ioana Ieronim sursa: Cucureștiul Cultural
  Recent, la Teatrul “Maria Filotti” din Braila a avut loc premiera spectacolului eMeS, scenariul si regia Ilinca Stihi. Este un spectacol dedicat lui Mihail Sebastian si legat de oras, de atmosfera, de casele, detaliile, parfumurile, umbrele si luminile sale, de fluviul si padurile acelui loc anume: Braila. Ritmul lent, atemporal al apei vaste razbate in spatiul acestui spectacol. Este de observat ca tanara autoare Ilinca Stihi isi asuma aici - si nu este prima data cand o face - o miza inalta, ea nefiind inclinata sa auda glasul sirenelor derizoriului ce par a domina moda zilei. Scriptul elaborat dupa proze ale lui Mihail Sebastian - anume De doua mii de ani, Cum am devenit huligan, Accidentul si Orasul cu salcami - pune in scena cautarea febrila, angoasata, lucida, nuantata a identitatii, intr-unul dintre cele mai problematice momente ale secolului trecut. Cautarea identitatii prin glasul special al lui Mihail Sebastian, Iosef Hechter, nascut intre evreii braileni si apoi tanar
  Citeste tot pe Cucureștiul Cultural
• Destinul de a fi evreu de Alina Boboc sursa: Revista Luceafărul
  La Teatrul „Maria Filotti“ din Brăila a avut loc de curând (5 aprilie 2008) premiera unui spectacol neobişnuit prin subiect şi prin viziune regizorală: eMeS, pe un scenariu realizat de Ilinca Stihi după proza lui Mihail Sebastian. Titlul înseamnă „adevăr“ în idiş şi devine o metaforă în piesa care îşi propune să prezinte fragmente din viaţa scriitorului.
  Este un spectacol grav despre un destin frânt, într-o interpetare emoţionant meditativă realizată de către o distribuţie atent aleasă. Scenariul valorifică idei din Accidentul, De două mii de ani..., Cum am devenit huligan, Oraşul cu salcâmi şi Jurnal şi are capacitatea de a transpune veridic subiectivismul narativ în trăire scenică de o pregnantă impresie.
  Marius Capotă, în rolul protagonistului, are abilitatea de a reda, cu mijloacele expresivităţii profunde, timiditatea eroului în faţa vieţii, frângerea sufletească a acestuia, imposibilitatea reală a adaptării sociale,
  Citeste tot pe Revista Luceafărul
• Mihail Sebastian şi Iosif Hechter de Mircea Ghiţulescu sursa: Luceafărul de dimineață
  Am sosit la giganticul festival Zile şi nopţi de teatru european la Brăila (Uniunea Scriitorilor cu ale sale Zile şi nopţi de literatură la Neptun, care datează din anul 2000 nu s-a supărat, deocamdată, pentru această nevinovată imitaţie) pe ultima sută de metri şi am fost catapultat pe finalul fierbinte al unui colcviu dedicat lui Mihail Sebastian, fiul Brăilei. Vorbea Natalia Stancu, foarte răspicat, dar nu înţelegeam unde era Sebastian în tot ce spunea, pentru că nu vorbea despre opera principală – Steaua fără nume –, ci despre intimităţile pe care, conştiincios, le-a consemnat într-un Jurnal publicat după 1990. Între altele, îl iubea la nebunie pe Nae Ionescu şi îl detesta pe Camil Petrescu, în loc să fie invers. Năismele admirate de Sebastian sau, poate, de dublul său, Iosif Hechter („eu miros a pământ, mă“) sunt astăzi atât de penibile pe lângă replica lui Danton creată de Camil (nu vreau să mor, vreau să mai gândesc),
  Citeste tot pe Luceafărul de dimineață
• Sebastian, iubiri pierdute de Maria Sârbu sursa: Jurnalul Național
  Teatrul “Maria Filotti” din Brăila prezintă la 13 mai, la Sala Toma Caragiu a Teatrului Bulandra, spectacolul “eMeS”, montat de Ilinca Stihi, după proza lui Mihail Sebastian. Cu reprezentaţia de la Bucureşti este marcată sărbătorirea a 60 de ani de la înfiinţarea statului Israel.
  Teatrul “Maria Filotti” din Brăila prezintă la 13 mai, la Sala Toma Caragiu a Teatrului Bulandra, spectacolul “eMeS”, montat de Ilinca Stihi, după proza lui Mihail Sebastian. Cu reprezentaţia de la Bucureşti este marcată sărbătorirea a 60 de ani de la înfiinţarea statului Israel.
  Premiera a avut loc de curînd la Brăila, oraşul în care s-a născut Mihail Sebastian, spectacolul fiind invitat la Bucureşti de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi Asociaţia de prietenie România – Israel.
  DUPĂ CENTENAR. Ilinca Stihi şi-a pregătit proiectulul în 2007, cînd s-au împlinit 100 de ani de la naşterea scriitorului Mihail Sebastian.
  Citeste tot pe Jurnalul Național
• Mihail Sebastian revine la origini de Gabriela Lupu sursa: Cotidianul
  La Teatrul „Maria Filotti“ din Braila a avut loc simbata o noua premiera, „eMeS“, o dramatizare-eseu a unor proze de Mihail Sebastian, in special a celebrei sale lucrari, „De doua mii de ani“.
  Realizat in orasul natal al ziaristului, prozatorului si dramaturgului interbelic, spectacolul montat de tinara regizoare Ilinca Stihi surprinde personalitatea intelectualului evreu prizonier intre doua lumi, intre cea a „ulitei evreiesti“, tarim mitic din care Iosef Hechter, adevaratul nume al scriitorului, isi tragea seva, si cea a intelighentiei bucurestene, al carei drum conducea la acea vreme din ce in ce mai mult spre dreapta.
  Personajul principal, acest eMeS simbolic, foarte bine interpretat in spectacol de Marius Capota, traieste o criza de identitate. De altfel, intr-un interviu, Mihail Sebastian i-a explicat lui Camil Baltazar resorturile „dramei“ sale: „Aveam de spus anumite lucruri, care ma sufocasera in cele mai vechi amintiri ale mele de copilarie si
  Citeste tot pe Cotidianul