Fabrica de sex dragoste si moarte

publicat:
13.04.09
in sectiunea:
trimite si altora
Premiului Europa pentru Teatru a reunit la Wroclaw (Polonia) intre 31 martie si 5 aprilie elita mondiala a scenei. Actori regizori scenografi dramaturgi critici au evoluat in spectacole ateliere expozitii colocvii.

Patronul spiritual al editiei a XIII-a a fost Jerzy Grotowski celebrat sub egida UNESCO la 10 ani de la moartea sa.

Laureati: Premiul Europa pentru Teatru (60.000 euro) - Krystian Lupa (Polonia) Premiul Europa pentru Noile Realitati Teatrale (30.000 euro) - Guy Cassiers (Belgia) Pippo Delbono (Italia) Rodrigo Garcia (Spania) Arpad Shilling (Ungaria) FranIois Tanguy- Thčatre du Radeau (Franta).

Ma­re­le laureat al editiei Krystian Lupa (foto) are un CV impresionant la cei 65 de ani. Elev al celebrului Tadeusz Kantor este la randul sau un reputat regizor inovator si un dascal pretuit care a marcat generatiile de tineri.

In biografia sa figureaza reprezentatii antologice pe texte proprii sau din marea literatura: Nietzsche Dostoievski Bulgakov Robert Musil Hermann Broch Thomas Bernhard. El s-a prezentat pe masura faimei cu un spectacol de opt ore urmarit cu sufletul la gura de numeroasa asistenta.

"Factory 2" este o mon­tare-fante­zie realizata de Lupa impreuna cu actorii prin improvizatii. Ea aduce la rampa toata recuzita ce anima astazi teatrul de la masinaria video la limbajul violent al cotidianului.

Personaje sunt Andy Warhol si miticul atelier Factory 2 unde se aduna avangarda newyorkeza. Universul acestui creator autist care a desacralizat arta si a adus sticlele de Coca-Cola cutia de supa Campbell's si portretele starurilor de cinema pe simeze ii inspira lui Lupa un spectacol atroce si hilar ce stigmatizeaza vremurile noastre confuze si consu­miste in care Dumnezeu e mort lumea e golita de sens omul de rost.

O montare remar­cabila care speram ca va figura si pe afisul Festivalului National de Teatru din aceasta toamna.

Obsesia imaginii a chipului cioplit cucereste si in spectacolul "Scufundat in rosu" al lui Guy Cassiers - un artist fascinat de poetica mediatica in teatru. Un mare actor Dirk Roofthooft captiv in camera obscura a unui aparat de fotografiat haituit de cinci camere video ne spune o emo­tionanta poveste despre traumele copilariei. Un omagiu adus amintirii dureroase si tandre a mamei.

Pippo Delbono in tripticul sau "Istoria unei calatorii teatrale" "Timpul asasinilor"si "Acest salbatic intuneric" alege scena goala si fiinta vie a actorului. Impre­una cu trupa sa formata din profesionisti si neprofesionisti unii cu dizabilitati fizice si men­tale pledeaza pentru puterea misterica a teatrului si duhul dragostei ca antidot impotriva mortii. De asemenea Arpad Schilling cauta dincolo de limite in "Apologia unui maestru al eva­darii"si intelege sa ofere comunitatii o speranta de vindecare prin teatru lansand conceptul de terapie urbana.

La antipod "boala imaginii" pofta de a reinventa totul intr-o epoca deschisa tuturor posibilita­tilor este marca teatrului experi­mental al lui FranIois Tanguy. Cautand este un metisaj post-modern impins pana la isterie si delir unde vanitatea regizorala si histrionica agaseaza atinge epidermic sensi­bilitatea publicului. Cu sabiile de mucava ale teatrului Rodrigo Garcia vrea sa taie in carne vie.

In insolentele spectacole "Accidente"(omorand pentru a manca) si "Arunca-mi cenusa peste Mickey" abunda murdaria obscenitatea (actorii goi fac sex live pe scena chinuie si omoara animale dupa care le ingurgiteaza la un pahar de vin rosu). Simtindu-se agresati spectato­rii intervin in reprezentatie incer­cand sa opreasca macelul asupra animalelor. Gestul lor il irita insa pe Garcia care raspunde cu brutalitate transformand scena intr-un veritabil camp de batalie. Intalnirea de la Wroclaw s-a incheiat cu o imagine emble­ma­tica o manusa aruncata editiilor viitoare: o imensa clepsidra si un semn de intrebare proiectate pe un ecran. Un final nelinistit si nelinistitor. Ce inseamna sa fii creator dar si spectator in mileniul III? Pana unde pot fi calcate tabu-urile in viata dar si in arta? Un posibil raspuns a fost dat de criticul George Banu directorul Premiului Europa pentru Teatru care declara la spectacolul de gala: "Teatrul este o oglinda ce divizeaza dar si reuneste. Intr-o Europa tot mai amenintata el trebuie sa fie o oaza de speranta si salvare".
Teatrul este o oglinda ce divizea­za dar si reuneste. Intr-o Europa tot mai ame­nin­tata el trebuie sa fie o oaza de speranta si salvare. George Banu



Autor: Ludmila Patlanjoglu

Sursa:Ziua

Voteaza:
0 0voturi

Comentarii


stiri recente

Arhiva

sectiuni

vizualizeaza ca norisor / lista

  Aminteste-ti datele mele